Sa va povestesc despre felicitarile de Sfantul Petru si Pavel. Avand deja experienta door to door-ului de la locale, m-am gandit ca ar fi frumos sa le pot ura la multi ani celor care îsi serbau ziua onomastica. Cred ca astfel de lucruri sunt mai de bun simt decat pomenile electorale pe care le face Marean în sectorul 5.
Asa ca m-am pus pe treaba, impreuna cu cativa prieteni am conceput felicitarile si trei zile la rand, vineri, sambata si duminica, chiar de onomastica am luat sectorul la pas. Reactiile au fost senzationale si foarte diverse, de la “aha, sunteti din partea lui Vanghelie”, la “doamna, mi-ati înseninat ziua”.
Am decis sa repet gestul. Ca si pana acum voi merge prin Bucuresti de fiecare sarbatoare religioasa si voi ura alaturi de prietenii mei Mariilor, Mihailor, Gabrielelor sau Stefanilor “la multi ani” si multe zambete.
Mda, stiu, unii or sa spuna ca risc sa fiu interpretata drept populista, dar ii las sa o spuna, iar eu am sa ma aleg din nou ca si prietenii cu care am facut asta cu bucuria noastra de bucuria altora. Ati avut vreodata acest sentiment? E special, merita trait.
Sa fie doar patetism, doar sete de notorietate? Crede fiecare ce vrea, eu stiu ca strangerile de mana si zambetele binevoitoare ne-au încarcat de sentimente pozitive si optimism.
))
Loading ...
