Salarii, pensii, munca…
Dintr-un obicei de care nu mai pot scapa, am deschis televizorul la stiri. Cum Craciunul a trecut, am zis sa strecuram cateva teme de actualitate. Armele de la Ciorogarla… nu-mi place subiectul… cum se va lucra pe buget… interesant… A, il vad pe proaspatul ministru de la Munca. Ce zice? Ca nu scad salariile. Iar ineptia asta? Pai parca ni se spune ca salariile nesimtite din aparatul de stat vor fi desfiintate. Ma rog. Mai zice ceva. Un paradox: in 2010 vom avea in jur de 70 – 80.000 de posturi restructurate, dar se vor face si angajari unde va fi nevoie. Asta este foarte interesant. Ca si urmatoarea declaratie: unele salarii mai mici de 700 lei vor creste; legea salarizarii unice va ingheta salariile. Dar hotarati-va odata! Scad sau cresc salariile? Dati oameni afara sau angajati? Aveti habar ce faceti acolo sau bajbaiti prin intuneric in cautarea felinarului… iar ca sa gasiti felinarul aveti nevoie de… felinar (ca in povestea Alice in Tara Minunilor)…
Incerc sa ma calmez si sa scot ce este mai bun din stirea asta si declaratiile astea dezlanate: va fi un an groaznic, dar cineva lucreaza pentru noi… sper.
Loading ...
Buna!
Tu crezi ca se poate trece 2010 fara sacrificii in ceea ce priveste sectorul bugetar? Eu nu.
Eu nu cred in teoria conform careia 5 milioane de pensionari pot fi sustinuti de ceva mai putini, sau poate un numar egal de salariati.
Trebuie sa se intample ceva cu mediul privat. Prea mult cerem de la bugetari: ba sa plece din ei acasa, ba sa le scadem salariile, etc. Nici asta nu e o solutie. Si ei sunt oameni si ei au nevoie de acel salariu lunar, ca si cei din sectorul privat. Trebuie sa iei initiativa si sa exprimi spiritul liberal in Parlament. TREBUIE sprijinit mediul privat, e motorul oricarui stat modern din lume. Stiu ca la noi e sustinut DOAR un numar limitat de firme din mediul privat, dar am pretentia ca daca imi platesc TOATE taxele la zi, si statul prin Ministerul de Finante sa ma sprijine si pe mine, ca IMM. Nu m-a “ucis” imopzitul forfetar, dar lucrez intr-un picior din cauza lui. Crezi ca poti sa faci ceva pentru zecile de mii de IMM care inca mai traiesc si nu stiu cat vor mai putea supravietui in 2010?
Aţi uitat să menţionaţi creşterile aberante ale preţurilor la energie şi alimente… HoHoHoooo!
PS.
HoHoHoooo! nu este strigătul lui Moş Crăciun, este strigătul ţăranului român care-şi opreşte căruţa…
Oare strigând cu toţii se va opri cumva non-guvernarea în România?
Armele de la Ciorogarla au aparut bruscate de evenimentul “blonda si fondurilii ieuropene” din Sunday Times si celelelate jurnale europene.Trebuia acoperita cumva mascarada , chiar de ziua blondei prezidentiale.
Salarii, pensii , munca, mai spre vara..atunci cresc temperaturile
d-na Alina,
As dori sa intreb daca se va majora si salariul minim pe economie, cel care se ia in calcul pe ajutorul de somaj. Am vazut intr-un articol, ca vor exista 3 salarii minime pe economie! Pt angajatii la stat, la firmele private si venitul minim garantat. Pare foarte aberanta aceasta propunere. Dar ce mai poate fi rezonabil cu un asemenea guvern.
U.D.M.R.
Uniunea Democrată Maghiară din România (maghiară Romániai Magyar Demokrata Szövetség) este o organizaţie politică în România care a fost fondat pentru a reprezenta interesele comunităţii maghiare. A fost primul partid din România care a devenit în 2007 membru a Partidului Popular European. După alegeri parlamentare 2008 se află în opoziţie în Parlament.
Istoric
La data de 25 decembrie 1989, în urma căderii regimului Ceauşescu s-a înfiinţat Uniunea Democrată Maghiară din România, pentru a reprezenta interesele comunităţii maghiare. Prmul preşedinte a fost scriitorul Géza Domokos. Din 1993 preşedintele Uniunii este Béla Markó.
Uniunea Democrată a Maghiarilor din România este o organizaţie cu o platformă culturală, neînregistrată în mod legal ca partid politic (conform Legii nr. 14/2003, cap. IV) şi care participă la alegerile locale şi generale în virtutea articolului 62 (2) al Constituţiei României şi în conformitate cu prevederile articolului 4 alineatul 2 al legii 68/1992 care asimilieaza organizatiile minoritatilor nationale partidelor politice din punctul de vedere al procesului electoral. UDMR are reprezentare parlamentară din 1989, iar europarlamentar din 2007 până în prezent.
În anii 1996-2000 a făcut parte din guvernul CDR, apoi între 2000-2004 a sprijinit guvernul PSD+PUR fără să fie prezent în coaliţie. Între 2004-2008 a fost la guvernare iniţial împreună cu Alianţa D.A., apoi după trecerea PD-L în opoziţie a rămas în coaliţie cu PNL. În urma alegerilor legislative din 2008 intră în opoziţie alături de PNL.
Poziţia în chestiunea autonomiei Ţinutului Secuiesc
Scopul UDMR este obţinerea autonomiei teritoriale, aşa după cum a declarat şi liderul organizaţiei Marko Bela: “Ţelul UDMR e autonomia teritorială, care ni se cuvine”"[1]. Liderii UDMR au participat la o întrunire la Târgu Mureş unde au votat declaraţia de autonomie teritorială a Ţinutului Secuiesc[2].
După 1989 UDMR a încetinit dezvoltarea economică a zonelor secuieşti. Astfel, în cazul judeţului Covasna, de teama unei “diluări etnice” produsă de o eventuală migraţie a etnicilor români din alte judeţe, s-a dus o politică de descurajare a investitorilor care ar fi dorit să investească în această zonă.[3][4][5] În ciuda acestui fapt, liderii UDMR insistă să acuze Bucureştiul pentru înapoierea economică din zona secuimii, încercând astfel să găsească un pretext pentru justificarea necesităţii unei autonomii.[6] Marko Bela vorbeşte de o “dezavantajare bugetară” faţă de judeţele secuieşti[7] în ciuda faptului că aceste judeţe sunt printre cele cu cea mai mică contribuţie la bugetul României; astfel, de exemplu judeţul Covasna a avut în anul 2006 o contribuţie medie de doar 1.535 lei/cap de locuitor (locul 36 pe ţară), adică de aproape 10 ori mai puţin decât contribuţia medie pe cap de locuitor a unui bucureştean (14.827 lei).[8] Liderii UDMR vor de asemenea crearea unei regiuni de dezvoltare formată din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.[9]
Structura
Uniunea funcţionează pe baza principiului autoadministrării interne, separând sferele decizionale, executive şi de control. Organul decizional suprem al Uniunii este Congresul. În perioada dintre două congrese, organele de conducere ale Uniunii sunt: Consiliul Reprezentanţilor Unionali, Consiliul de Coordonare al Uniunii, respectiv Consiliul Operativ al Uniunii. Pe lângă activitatea decizională în probleme politice, Consiliul Reprezentanţilor adoptă decizii privind funcţionarea Uniunii. Consiliul de Coordonare este forul de reprezentare, de coordonare şi de consiliere al membrilor asociaţi, care adoptă decizii în cadrul atribuţiilor proprii, înfăptuindu-se astfel pluralismul de valori şi de interese a sferei civile maghiare din România. Consiliul Operativ al Uniunii (C.O.U.) este un organ permanent, compus din 11 membri, care se reuneşte ori de câte ori se impune în perioada dintre două şedinţe a C.R.U. Deciziile acestui organ se supun ulterior aprobării C.R.U. Reprezentarea supremă şi coordonarea politică a U.D.M.R. sunt asigurate de Preşedintele Uniunii. Prezidiul Executiv este organul executiv care aplică deciziile Congresului şi Consiliului Reprezentanţilor, având, totodată, competenţa de a lua decizii în conformitate cu acestea. Liderul acestui organ este Preşedintele executiv, care reprezintă Uniunea conform atribuţiilor prevăzute în statut. Departamentele Prezidiului Executiv sunt conduse de vicepreşedinţii executivi, care răspund de diferite domenii de activitate (organizaţiile teritoriale, activitatea guvernamentală, administraţia publică locală, cultura şi culte, învăţământul, problemele sociale şi de tineret, economia şi integrarea europeană). Controlul activităţii este asigurat de Comisia de Supraveghere a Statutului, Comisia de Etică şi Disciplină şi Comisa de Cenzori. Sfera decizională şi cea executivă se sprijină în activitatea sa pe Consiliul Consultativ al Preşedinţilor Organizaţiilor Teritoriale, Consiliul Consultativ al Platformelor şi Consiliul Naţional al Primarilor şi Consilierilor U.D.M.R.
Platforme (grupuri de opinie):
• Cercul Liberal (orientare social-liberală),
• Cercul Naţional Liberal (orientare naţional-liberală),
• Forumul Noii Stângi Democratice,
• Iniţiativa Maghiară din Transilvania,
• Mişcarea Democrat-Creştină Maghiară din România,
• Mişcarea Femei pentru Femei,
• Platforma Edificării Naţionale,
• Platforma Întreprinzătorilor Maghiari din România (orientare neo-liberală),
• Platforma Social Democrată,
• Uniunea Micilor Gospodari şi Întreprinzători Maghiari din România.
Alegeri
Alegerile parlamentare din 2004
La alegerile locale din 2004 UDMR s-a clasat pe locul 4, pe listele sale fiind aleşi 189 primari, 111 consilieri judeţeni şi 2.488 consilieri locali. În prezent cinci consilii judeţene (Bihor, Covasna, Harghita, Mureş şi Satu Mare) sunt prezidate de reprezentanţii UDMR, iar candidaţii ei au fost aleşi primari în mai multe localităţi cu populaţie majoritară românească, la Satu Mare, Reghin, Jimbolia, Marghita ş.a.m.d.
Alegerile parlamentare din 2008
La alegerile locale din 2008 UDMR s-a clasat pe locul 4, pe listele sale fiind aleşi 184 primari, 89 consilieri judeţeni, 2.195 consilieri locali şi 4 preşedinţi de consilii judeţene. În prezent patru consilii judeţene ( Covasna, Harghita, Mureş şi Satu Mare) sunt prezidate de UDMR, iar candidaţii ei au fost aleşi primari în mai multe localităţi cu populaţie majoritară românească, la Satu Mare, Reghin, Jimbolia, Marghita ş.a.m.d.
La alegerile legislative din 2008 s-a clasat pe locul 4, cu 30 de parlamentari aleşi
Alegeri europarlamentare
Alegerile europarlamentare din 2007
În 2007 înainte de alegerile pentru Parlamentul European a UDMR-ul a sesizat mai multe nereguli observate la campania electorală. A fost declarat într-o conferinţă de presă că au fost deteriorate mai multe panouri de publicitate în Judeţul Bistriţa-Năsăud, iar la Târgu Mureş compania de reclame care a montat panourile după câteva săptămâni a demontat ele fără motive. Uniunea a afirmat că în spatele acţiunii crede că a fost primarul din Târgu Mureş, Dorin Florea. [10]
La alegerile petru Parlamenul European din 2007 Uniunea a obţinut 282.929 de voturi care au fost 5,52% din totalitatea voturilor dat. Scorul obţinut a fost destul pentru două mandate pe care au obţinut Csaba Sógor şi Iuliu Winkler după ce György Frunda care a fost pe primul loc a listei UDMR a renunţat la mandat. Înaintea 2007 partidul a avut trei observatori în Bruxelles. În Parlamentul European în delegaţia României ales până la 2009 lângă europarlamentarii Uniunii au făcut încă parte doi politiceni maghiari în prezeţa independentului László Tőkés şi liberalului Magor Csibi.
Eurodeputaţii UDMR-ului Iuliu Winkler şi Csaba Sógor au pus deoparte supărarea puternică faţă de independentul László Tőkés. Când el a pus rugămintea să participe la grupul Partidului Popular European numai eurodeputaţi Partidului Democrat Liberal n-au votat-o.
Alegerile europarlamentare din 2009
Înainte de alegerile europarlamentare din 2009 preşedintele Uniunii, Béla Markó şi a Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), László Tőkés a declarat în presa maghiară din România că nu au nimic împotriva unei alianţe privind viitorul. După mai multe şedinţe ţinute comune de politicenii celor două formaţiuni au declarat că vor avea a colaborare comună. Pe lista UDMR-ului numit “Lista Solidarităţii” primul loc a fost ocupat de preşedintele CNMT, László Tőkés urmărit de cei doi europarlamentari UDMR Iuliu Winkler şi Csaba Sógor, iar după ei locul patrulea a fost rezervat pentru CNMT în persoana Zsolt Szilágyi.
Formaţiunea politică a făcut rost de 431.739 de voturi, mai exact 8,92% din cele date şi aşa a devenit al patrulea cel mai popular partid după Partidul Naţional Liberal. CNMT-ul a avut ca scop să obţine “Lista Solidarităţii” patru locuri in Bruxelles, iar pe acest lucru a bazat campania lor când au creat sloganul “Să fie Patru!”. Chiar dacă au obţinut un scor mai bun decât la alegerile europarlamentare din 2007 nu au reuşit să aibă patru europarlamentari căci în 2009 România a avut cu trei locuri mai puţine în Parlamentul European faţă de 2007. Cele trei eurodeputaţi ale Uniunii până la 2014 sunt: László Tőkés, Iuliu Winkler şi Csaba Sógor.
Toate partidele din Ungaria au salutat rezultatul obţinut de UDMR din România şi MKP din Slovacia. Partidul FIDESZ a vorbit despre un succes imens a maghiarilor din Europa pentru că au reuşit să trimite 27 de europarlamentari maghiari în Bruxelles chiar dacă Ungaria numai 22 de locuri are în Parlamentul European. [11]
Afilieri
Uniunea Democrată Maghiară din România este membră a Uniunii Democrate Europene (EDU), al Uniunii Federale a Comunităţilor Etnice Europene (FUEV), al Organizaţiei Naţiunilor şi Popoarelor Nereprezentate (UNPO) şi are statutul de membru asociat al Partidul Popular European (EPP).
Guvernare 2004-2008
• Béla Markó – ministru de stat,
• László Borbély – ministru delegat pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului,
• Károly Borbély – ministrul comunicaţiilor şi technologiei informaţiei,
• Attila Korodi – ministrul mediului şi dezvoltării durabile
Conducători ai unor instituţii centrale, desemnaţi la propunerea UDMR în legislatura 2004-2008
• Csaba Asztalos, preşedinte, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării
• József Birtalan, preşedinte, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici
• Károly Borbély, preşedinte, Autoritatea Naţională pentru Tineret
• Károly Dáné, director general, Editura Didactică şi Pedagogică
• Attila Gáspárik, vicepreşedinte, Consiliul Naţional al Audiovizualului
• László GYERKÓ, vicepreşedinte, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
• József NEMÉNYI, vicepreşedinte, Consiliul Concurenţei
• Gergely OLOSZ, director general, Compania Naţională a Uraniului SA
• Elek PÉTER, director general, Societatea Naţională a Apelor Minerale
• Barna SZABÓ, secretar general, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice
• Sámuel SZABÓ, director general, Agenţia SAPARD
• Sándor SZILVESZTER, inspector general şef, Inspecţia de Stat pentru ControluI Cazanelor Recipientelor Sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat – ISCIR
• János TALPAS, director general, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Turism
• Barna TÁNCZOS, director general, Agenţia Domeniile Statului
• Ferenc Tóth, director general, Societatea Naţională Romgaz
• Borbála Vajda, preşedinte, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare
• Gábor Varga, director general, Oficiul de Stat pentru Invenţii si Mărci
Note
Legături Externe
• Site-ul oficial
• Gândul: Marko Bela vrea înapoi „ţara pierdută la 1918”
• UDMR in presa online
• Sfidarea UDMR: autonomia
• Marko Bela: “Autonomia teritoriala este aceea in care limba maghiara este limba regionala oficiala”
• UDMR pretinde autonomie teritoriala si limba maghiara oficiala
• Marko vede autonomie teritoriala „in citiva ani“
• UDMR in Alegeri
NEWS – 27 decembrie 2009, 21:14
„Descălecare” Naţionaliştii UDMR rânjesc europeneşte
Marko Bela vrea înapoi „ţara pierdută la 1918”
de Raluca DUMITRIU | 22 OCTOMBRIE 2007
Lansarea candidaţilor maghiari, cu intonarea Imnului Ungariei
UDMR promite că va cere Europei autonomia Ţinutului Secuiesc
Ţara pierdută la 1918”, „casele, p㬬du¬rile, pământurile, steagul”. În această ordine a enumerat liderul UDMR Marko Bela, sâmbătă, la Târgu Mureş, în cadrul festivităţii de lansare a candidaţilor pentru Par¬lamentul European, re¬¬ven¬¬dicările Uniunii pentru maghiarii care trăiesc în România. Evenimentul, desfăşurat sub sloganul „Noua descălecare”, s-a deschis cu intonarea Imnului Ungariei. Lumea s-a ridicat de pe scaune şi a cântat alături de lideri.
Discursul lui Marko Bela, cel mai radical şi mai explicit autonomist rostit vreodată, a fost aplaudat frenetic. Dacă, până acum, el a vorbit despre autonomie eufemistic, încercând să-i „îmblânzească” sensul şi numind-o „culturală”, apoi „administrativă” sau „regională”, de această dată, preşedintele Uniunii a venit cu o listă de drepturi ale comunităţii maghiare care ar trebui recuperate o dată pentru totdeauna. „În 1526, strămoşii noştri au pierdut şi, pentru un secol şi jumătate, ţara nu a mai fost a noastră.
Ultima dată, această patrie s-a pierdut în 1918, iar datoria noastră este să redobândim acel pământ pierdut. Să redobândim tot ce am pierdut: casele, pădurile, pământurile, steagul”, a afirmat Marko, în faţa câtorva sute de reprezentanţi ai UDMR, participanţi la eveniment. El a promis că va lupta pentru autonomie, chiar da¬că acest lucru va dura 30 de ani, cum s-a întâmplat în cazul Tirolului de Sud. „Vom încerca la Bucureşti, dar şi la Bruxelles, vom aştepta cât este nevoie. Au trecut 17 ani, poate mai avem nevoie de 13 sau, poate, 3”, a spus preşedintele Uniunii. Declaraţia lui Marko a fost întărită de senatorul Gyorgy Frunda, primul pe lista candidaţilor la Parlamentul European.
Gyorgy Frunda, primul la lista candidaţilor la Parlamentul European, a vorbit şi el, week-end-ul trecut, colegilor săi despre faptul că reprezentanţii Uniunii vor cere, la Bruxelles, autonomia Ţinutului Secuiesc. „Când votaţi, să vă amintiţi că UDMR va cere Europei autonomia Ţinutului Secuiesc. În acest moment, maghiarii din România stau pe un scaun cu trei picioare, avem reprezentare la nivelul autorităţilor locale, în Parlament şi în Consiliul Europei. Ne lipseşte reprezentarea la Bruxelles ca scaunul pe care stăm să fie unul stabil”, a arătat Frunda.
El a încercat apoi să demonstreze că UDMR a fost întotdeauna alături de comunitatea maghiară, în ciuda a ceea ce susţin adversarii politici de la formaţiunile radicale care-l sprijină la alegeri pe episcopul Laszlo Tokes. „Atunci când vă veţi prezenta la urne, să nu uitaţi că UDMR şi-a onorat întotdeauna promisiunile. Acum zece ani, sloganul nostru era «În Europa fără vize» şi iată că acum ele nu mai sunt necesare, am spus că trebuie să ne folosim limba maternă în administraţie şi în justiţie şi acest deziderat s-a realizat. Am promis o universitate în limba maternă şi acum «Sapientia» este la Miercurea-Ciuc”, a spus Frunda. Imediat ce liderii Uniunii şi-au terminat discursurile, participanţii au sărbătorit „noua descălecare” cu palincă şi colaci kurtos.
• Site-ul oficial
• Gândul: Marko Bela vrea înapoi „ţara pierdută la 1918”
• UDMR in presa online
• Sfidarea UDMR: autonomia
• Marko Bela: “Autonomia teritoriala este aceea in care limba maghiara este limba regionala oficiala”
• UDMR pretinde autonomie teritoriala si limba maghiara oficiala
• Marko vede autonomie teritoriala „in citiva ani“
• UDMR in Alegeri
Sfidarea maghiara25 septembrie 2006
Dupa ce s-a chinuit, fara succes, sa puna bazele autonomiei teritoriale, presarand discordie in Coalitia guvernamentala prin sustinerea obsesiva a Statutului Minoritatilor Nationale si a asa-zisei autonomii culturale, Uniunea lui Marko pregateste un nou joc politic: infiintarea “Uniunii pentru Tinutul Secuiesc”. Scopul unei astfel de aliante ramane unul si acelasi: atingerea autonomiei teritoriale ca deziderat fundamental al UDMR. De data aceasta insa, Marko Bela intinde o mana Consiliului National Secuiesc (CNS), grupare cu care UDMR nu s-a aflat pana acum in relatii tocmai prietenesti. Trebuie mentionat ca Uniunea a tratat pana acum cu indiferenta toate proiectele secuilor care vizau autonomia teritoriala a asa-zisului Tinut Secuiesc. Gestul reprezinta insa si o abila stratagema politica. Reluarea in forta a problemei autonomiei teritoriale, cot la cot cu CNS, intr-un moment in care in politica bantuie spectrul alegerilor anticipate, poate atrage un capital politic secuiesc insemnat pentru Uniune. Marko a militat si pentru acceptarea limbii maghiare ca oficiala in zonele in care secuii sunt majoritari. UDMR a facut aceasta miscare si in contextul pericolului in care Uniunea Civica Maghiara poate deveni partid, fapt care ar duce la transarea electoratului formatiunii lui Marko. De asemenea, liderii maghiari urmaresc o lovitura de imagine in conditiile in care Congresul UDMR se apropie cu pasi repezi.
Autonomia care schimba tara si Constitutia
Constituirea “Uniunii pentru Tinutul Secuiesc” a fost anuntata, sambata, cu surle de Marko Bela. El nu a pierdut ocazia sa insiste ca acest proiect s-a bucurat de votul majoritar al primarilor din secuime. Intrebat care este termenul la care se va constitui aceasta Uniune, presedintele UDMR a declarat ca “cel mai devreme peste cateva luni”, pentru ca volumul de munca este mare, iar numarul primarilor si consilierilor locali care trebuie consultati in acest sens este considerabil. Marko a explicat ca, pentru obtinerea autonomiei Tinutului Secuiesc este nevoie de schimbarea cadrului legislativ romanesc, dar si a Constitutiei. El a apreciat insa ca actualul Parlament nu ar putea sa modifice Constitutia, pentru ca este nevoie de votul a doua treimi dintre parlamentari, iar in cele mai multe cazuri nu reusesc sa intruneasca jumatate plus unu la motiunile simple. Presedintele UDMR este sceptic pentru moment in ceea ce priveste autonomia Tinutului Secuiesc, dar si-a exprimat speranta ca dupa ianuarie 2007, odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, acest deziderat va deveni posibil, pornind de la modelele de autonomie existenete deja in UE. Citat de Mediafax, el s-a declarat convins ca “aceste eforturi vor deveni valori comune atat ale comunitatii maghiare, cat si a natiunii majoritare din Romania, tara care-si asuma spiritul si valorile europene”.
Primarii si viceprimarii maghiari din Tinutul Secuiesc au adoptat, sambata, la Miercurea Ciuc, in numele comunitatilor lor, declaratia de intentie privind obtinerea prin mijloace legale a formelor de autonomie cuprinse in programul UDMR, incluzand si autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc. Conform declaratiei, in interesul pastrarii identitatii maghiarilor din Romania, semnatarii considera imperativ necesara aplicarea principiilor descentralizarii si subsidiaritatii, inclusiv realizarea diferitelor forme de autonomii. Invocand modelele de autonomii existente in Uniunea Europeana, participantii au decis sa infiinteze, sub denumirea “Uniune pentru Tinutul Secuiesc”, asocierea consiliilor locale din regiune.
Referendum in cele opt Scaune secuiesti
Presedintele Scaunului Secuiesc Mures, Fodor Imre, a declarat sambata, ca in sedinta acestui for s-a luat decizia de a i se solicita liderului Csapo Jozsef sa obtina sprijinul conducatorilor Bisericilor istorice pentru autonomie. Fodor a explicat ca in sedinta au fost adoptate cele patru propuneri ale Biroului Permanent al Consiliului National Secuiesc (convocarea Adunarii Nationale Secuiesti, convocarea referendumului pentru ca secuimea sa aiba statut teritorial autonom, modul de organizare a acestuia si invitarea unor observatori neutri din strainatate si din tara) si unele aduse de Scaunul Secuiesc Mures. “Scaunul Secuiesc Mures considera ca pentru sustinerea referendumului trebuie sa se obtina sprijinul episcopilor Bisericilor istorice. Vrem ca acest referendum sa fie anuntat numai daca se reuseste o punere de acord cu CNMT, UDMR si UCM”, a spus Fodor. El a avertizat ca ori se va obtine organizarea unui referendum legal de la autoritatile romane, ori se va recurge la un “referendum intern, neoficial”. Acest aspect urmeaza a fi clarificat in sedinta din 30 septembrie de la Sfantu Gheorghe a CNS.
“Se preconizeaza convocarea Marii Adunari Nationale a Secuilor in 4 noiembrie si organizarea referendumului, in prima duminica din decembrie”, a spus Fodor, care a precizat ca referendumul direct se va adresat populatiei din cele opt Scaune secuiesti istorice, cuprinzand Harghita, Covasna si jumatate din Mures. “Cetatenii vor fi intrebati daca doresc infiintarea prin lege organica a Tinutului autonom secuiesc. Vom prezenta rezultatul Parlamentului Romaniei si Parlamentului Uniunii Europene. Va trebui bine pregatit, pentru ca decat un referendum nereusit, mai bine deloc”, a conchis Fodor Imre.
Dupa integrare, dezideratul autonomiei va fi greu de atins
Presedintele Uniunii Civice Maghiare(UCM), Gazda Zoltan, a insistat ieri ca autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc trebuie obtinuta inainte ca Romania sa devina membru UE. El a recunoscut insa ca, dupa integrarea europeana, dezideratul autonomiei va fi greu de atins. “Salut initiativa UDMR de a constitui <>, dar consider ca este nevoie de pasi urgenti pentru a obtine autonomia Tinutului Secuiesc. In acest context este nevoie de organizarea referendumurilor locale pentru a cere opinia populatiei pe acest subiect”, a spus Gazda. El a cerut astfel sprijin din partea UDMR pentru pregatirea unui astfel de referendum.
Initiativa lui Marko vizavi de obtinerea unei forme de autonomie teritoriala nu este nici pe departe de ieri, de azi. De altfel, proiectul de lege al Statutului Minoritatilor Nationale a reprezentat un veritabil mar al discordiei in cadrul Coalitiei majoritare. Aceasta in condintiile in care, sub masca “autonomiei culturale” s-a aflat intotdeauna intentia UDMR de a da verde autonomiei teritoriale, prin infiintarea unor structuri administrative proprii si autonome.
Statutul minoritatilor, obiect de santaj
O analiza elaborata acum cateva luni de juristii Ministerului Integrarii Europene avertiza negru pe alb ca proiectul sustinut de UDMR este “neconstitutional” deoarece da gir unor paralelisme institutionale de rau augur. Dupa o suita de taraganari procedurale, presarate cu certuri interminabile, Statutul se afla in vizorul Comisiei juridice a Camerei Deputatilor. Democratii din Comisie i-au acuzat chiar pe udemeristi de “santaj” politic, avertizand ca Uniunea conditioneaza sustinerea proiectului de infiintare al Agentiei Nationale de Integritate de adoptarea Statutului minoritatilor. Nu este insa pentru prima oara cand, de dragul autonomiei teritoriale, Marko buseste initiativele Coalitiei din care face parte. Cand s-a pus problema decapitarii pesedistilor Adrian Nastase si Nicolae Vacaroiu de la sefia Parlamentului, reprezentantii UDMR au acreditat ideea ca isi vor ajuta colegii numai in conditiile in care, la schimb, Statutul Uniunii va trece nestirbit de Camera. De asemenea, prinsi in adevarate lupte cu PD si PC pe tema autonomiei culturale, udemeristii nu au votat in favoarea perchezitionarii casei din Zambaccian, facand front comun cu PSD in jurul lui Nastase. De data aceasta insa, parasind siretlicul “autonomiei culturale”, Marko bate toba oficial despre autonomie pe criterii etnice. (Razvan GHEORGHE)
PC acuza de intentii antistatale si antiromanesti
Vicepresedintele PC, Mircea Chelaru, a cerut ieri demisia din Guvern a liderului UDMR, Marko Bela, acuzandu-l de intentii antistatale si antiromanesti. Chelaru a atacat dur declaratia “fulminanta” a lui Marko Bela, “reluata intr-o ciclicitate absolut diabolica, cu privire la tentatia extraordinara a domniei sale de a solicita autonomia teritoriala si de a cere ca, pe aceasta zona enclavizata, sa se introduca limba maghiara ca limba oficiala”. El a sustinut ca demersul UDMR privind autonomia a fost “angajat” inca din 1996 si “repus pe masa” in septembrie 2004. Conform aprecierilor sale, “este mare pacat ca un asemenea om care se afla in Guvernul Romaniei produce politica romaneasca”. El l-a acuzat pe liderul UDMR de “subminarea eforturilor de aderare”. “Ii spun deschis sa-si bage mintile in cap. Europa nu este un bazar de minoritati cum o vrea Marko Bela”, a completat Chelaru. In replica, liderul UDMR, Marko Bela, a sustinut ca politicienii care ii cer demisia din functia de vicepremier incearca, de fapt, atragerea electoratului prin promovarea retoricii nationaliste si antimaghiare si a aratat ca nu intentioneaza sa demisioneze. “Imi pare rau ca cei care nu reusesc sa dobandeasca o anumita sustinere electorala spera, in continuare, sa obtina un procentaj dintr–o retorica nationalista si antimaghiara. Retorica aceasta ii caracterizeaza si pe politicienii conservatori care solicita demisia mea”, a perorat presedintele UDMR. In aparare, el a aratat ca Uniunea va incerca obtinerea autonomiei “prin cai parlamentare, prin modificarea legislatiei si a Constitutiei, si nu cu alte instrumente”. Marko le-a recomandat conservatorilor sa se consulte cu reprezentantii Coalitiei “inainte de a initia o actiune impotriva propriilor parteneri”.
Marko se descalifica in ochii PD
Deputatul PD de Cluj Daniel Buda a criticat vehement declaratiile liderului UDMR referitoare la autonomia Tinutului Secuiesc si la introducerea limbii maghiare ca limba oficiala in aceasta zona, afirmand ca acestea il descalifica pe Marko Bela din randul politicienilor moderati. Democratul a afirmat, intr-un comunicat remis ieri presei, ca declaratiile facute la Miercurea Ciuc de liderul UDMR sunt incompatibile cu atributiile acestuia in Guvern privind coordonarea activitatilor din domeniul integrarii europene. “Declaratia lui Marko Bela este inacceptabila si produce in acelasi timp o mare dezamagire, avand in vedere prestatia politica de pana acum a liderului UDMR”, a declarat deputatul. El considera neconstitutionala si inacceptabila orice forma a autonomiei teritoriale pe criterii etnice, fapt neacceptat nici de Uniunea Europeana, si recunoscut de liderul UDMR. Deputatul PD este de parere ca declaratiile liderului maghiar nu sunt facute intamplator, ci intentionat, cu cateva luni inainte de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, care va duce la atrofierea discursului nationalist in Romania. “Ca ministru de stat care coordoneaza si activitatile privind integrarea europeana, domnul Marko Bela ar fi trebuit sa se abtina de la a face asemenea declaratii, care nu sunt nici in spiritul UE si nici nu servesc apropiatului raport de tara al Comisiei Europene care va confirma 1 ianuarie 2007 ca data a aderarii Romaniei”, a adaugat deputatul democrat.
Gusa: Uniunea e in criza
Presedintele PIN Cozmin Gusa a declarat ieri ca UDMR este un partid in criza, care contraataca pe criterii etnice, mentionand, in acest context, “problemele” pe care liderii UDMR le au cu Securitatea. “Toti politicienii romani, in frunte cu cei de la guvernare, trebuiau sa se caineze cum se caineaza zilele astea legat de UDMR acum un an, cand le-am trimis scrisori personale tuturor presedintilor acestor partide atentionandu-i asupra intentiilor UDMR. Era vorba de Legea statutului minoritatilor si tendintele clare din acea lege si din Statutul UDMR legate de autonomia etnica”, a declarat Gusa. Potrivit liderului PIN, toti sefii partidelor de la guvernare au ignorat avertismentele sale, mai ales premierul Calin Popescu Tariceanu. “Domnul Tariceanu s-a facut ca nu stie nimic si a inaintat acea lege ca pe un proiect al Guvernului. Domnul Boc, intr-un final dramatic, a spus cateva lucruri, dar mai din varful buzelor, iar domnul Voiculescu a ignorat scrisoarea pe care i-am trimis-o. PSD, de asemenea, nu a facut nimic” , a spus deputatul PIN. El a opinat ca atitudinea liderilor UDMR este dovada crizei in care se afla aceasta formatiune. “UDMR face asemenea contraatacuri pentru ca este in criza: fratele Marko Bela a dat informari despre colegii lui din Ungaria care veneau in Romania, inainte de 1989, despre Gyorgy Frunda, fostul sef al Securitatii Mures ne spune ca a fost colaborator al Securitatii si ca dadea note verbale, iar despre Verestoy Attila ce sa mai vorbim?”, a conchis Cozmin Gusa.
PNL nu e panicat
Liberalul Crin Antonescu a afirmat ieri ca declaratiile lui Marko Bela nu sunt de natura sa “panicheze”. “Noi am pornit cu o situatie critica in martie 1990 si am reusit sa gestionam situatia bine, fata de vecinii nostri din sud (n.r. fosta Iugoslavie) unde stim foarte bine ce s-a intamplat. Problema autonomiei teritoriale pe criterii etnice nu se pune, dar aprofundarea unui tinut pe criterii economice, da”, a mai spus Antonescu, la postul Realitatea TV.
PNTCD: “Otravirea” relatiilor dintre romani si maghiari
Vicepresedintele PNTCD Aurelian Pavelescu l-a acuzat ieri pe liderul UDMR Marko Bela de “otravirea” relatiilor dintre romani si maghiari prin “provocarile etnice separatiste”, avertizand opinia publica europeana asupra practicilor “antidemocratice si anti-europene” ale Uniunii. Intr-un comunicat remis ieri presei, Pavelescu a criticat radicalizarea discursului extremist al lui Marko Bela, dar si lipsa de reactie a autoritatilor de la Bucuresti. Potrivit documentului, PNTCD solicita premierului Tariceanu si PNL sa retraga sprijinul politic pentru Legea Statutului Minoritatilor, care “promoveaza strategia UDMR de obtinere a autonomiei teritoriale pe criterii etnice”. Pavelescu a aratat ca provocarile liderului Marko Bela “incurajeaza in mod intentionat partidele nationaliste romanesti pentru a se face dovada conflictului etnic in Romania, conflict inexistent”. De asemenea, Pavelescu a avertizat si asupra intereselor economice “care se ascund in spatele actiunilor UDMR, autonomia teritoriala fiind incurajata de grupuri economice care vor sa actioneze exclusiv in zonele locuite majoritar de maghiari”.
PSD: Minoritatile au destule drepturi
Purtatorul de cuvant al PSD, Cristian Diaconescu, considera “suspecta” tacerea Guvernului si a presedintelui Traian Basescu fata de afirmatiile “deosebit de grave” facute de vicepremierul Marko Bela cu privire la autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc si cere Executivului o reactie. “Guvernul nu a avut nici o reactie oficiala in aceasta privinta. PSD solicita Guvernului sa precizeze daca afirmatiile vicepremierului Marko Bela sunt insusite de catre Executiv si daca aceasta decizie reprezinta pretul ramanerii la putere si al stabilitatii”, a declarat, ieri, Cristian Diaconescu. El considera ca tacerea presedintelui Traian Basescu trebuie sa dea de gandit, cu atat mai mult cu cat acesta este garantul Constitutiei. “Il intrebam si pe presedintele Traian Basescu daca, in calitatea sa de garant al Constitutiei, vede ce face actuala guvernare si daca nu cumva, prin aceasta pasivitate inacceptabila, nu face altceva decat sa minimalizeze efectele declaratiei lui Marko Bela”, a mai spus Diaconescu. El considera ca persoanele apartinand minoritatilor nationale au destule drepturi si libertati in Romania, iar afirmatiile Marko Bela merg impotriva sensului european al protectiei drepturilor acestor persoane.
Subsidiaritate si auto guvernare locala
Solicitarile de autonomie in cadrul Uniunii Europene se bazeaza pe principiul subsidiaritatii, principiu care se numarar printre conceptele de baza ale comunitatii europene. Principiul subsidiaritatii sustine ca fiecare set de probleme ar trebui rezolvat de catre autoritatea competenta de cel mai mic nivel, eliminandu-se astfel interventia nenecesara a autoritatilor superioare. Autoritatile centrale ar trebui sa aiba o functie subsidiara, conform acestui principiu, ocupandu-se doar de problemele care nu pot fi tratate la nivel local. Conceptul este aplicabil in mai multe domenii: administratie, politica si cibernetica. Subsidiaritatea constituie unul din elementele de baza ale federalismului.
In cadrul legislativ al Uniunii Europene subsidiaritatea reprezinta principiul conform caruia Uniunea poate actiona doar in domeniile si cazurile in care tarile membre cad de acord ca actiunea lor individuala nu este suficienta. Acest principiu a fost introdus prin intermediul Tratatului de la Maastricht din 1992 si este continut si in propunerea pentru un Tratat constitutional al Europei (tratat constitutional esuat in urma referendumurilor negative din Franta si Olanda).
Subsidiaritatea este prevazuta in cadrul Tratatului de la Nisa in cadrul articolului 5 in urmatoarea forma: “Comunitatea va actiona in cadrul limitelor de putere conferite prin prezentul tratat si pentru obiectivele care i-au fost astfel atribuite. In domeniile care nu se afla in competenta sa exclusiva Comunitatea va actiona in conformitate cu principiul subsidiaritatii, doar daca obiectivele respectivei actiuni nu pot fi indeplinite suficient de catre statele membre. Nici o actiune a Comunitatii nu poate depasi ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivele prezentului Tratat”. Articolul 9 al Constitutiei Europene arata ca “Conform principiului subsidiaritatii, in domeniile care nu se afla in competenta sa exclusiva Uniunea va actiona doar daca si in masura in care obiectivele respectivei actiuni nu pot fi atinse suficient de catre statele membre, fie la nivel central fie la nivel local, dar care pot fi atinse intr-o mai buna masura la nivelul Uniunii”.
Charta Europeana a Guvernarii Locale este un alt document european in care apare principiul subsidiaritaii, fiind adoptata sub auspiciile Consiliului Europei in 15 octombrie 1985. Aceasta Charta solicita partilor semnatare sa garanteze independenta politica, administrativa si financiara a autoritatilor locale. Mai solicita ca principiul auto-guvernarii locale sa fie recunoscut in legislatia interna.
Prevederile de mai sus din cadrul legislatiei europene nu obliga nici un stat membru la acordarea de autonomii pe criterii etnice. Spania a acordat o autonomie largita pentru Catalonia si Tara Bascilor. Pe de alta parte Franta refuza sa ia in considerare principiul subsidiaritatii ca un argument pentru a acorda autonomie partii catalane care se afla sub autoritatea sa. La fel in Italia tendintele centrifuge ale Ligii Nordului – sustinute tot pe baza principiului subsidiaritatii – nu au dus la aparitia unor autonomii locale. (G.D.)
MARKO BELA: “AUTONOMIA TERITORIALA ESTE ACEEA IN CARE LIMBA MAGHIARA ESTE LIMBA REGIONALA OFICIALA”23
sep
2006
Presedintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din Romania (UDMR), Marko Bela, a pledat sambata, la Miercurea Ciuc, in fata a circa 300 de primari si demnitari maghiari, pentru obtinerea autonomiei teritoriale a Tinutului Secuiesc. ”Avem nevoie de o autonomie teritoriala care sa ne permita sa decidem noi in problemele care privesc bugetul si care sa permita ca limba maghiara sa devina limba regionala oficiala”, a declarat Marko Bela in discursul sau.
“Din moment ce suntem contribuabili in acest buget, de ce sa hotarasca Bucurestiul ce se intampla in Harghita sau in alt judet, ce strada se asfalteaza, sau ce gradinita se repara?” , s-a intrebat liderul Uniunii, care a sustinut ca deciziile privind soarta institutiilor locale trebuie sa se ia la nivel local.
Presedintele UDMR a propus infiintarea unei asociatii a admnistratiei publice in Secuime si a unui Consiliul de Coordonare al acestei asociatii care sa sustina orice initiativa pentru urgentarea descentralizarii, despre care spune ca este “unul din pasii cei mai importanti pentru obtinerea autonomiei”.
Marko Bela a lansat un apel la unitate. “Avem nevoie de unitate si de credinta, pentru ca am senzatia ca, de multe ori, cei care rostesc cu voce tare cuvantul ‘autonomie’, o fac doar pentru a obtine avantaje politice ieftine”, a precizat liderul UDMR.
“Sa nu credeti ca Bucurestiul, Budapesta sau Bruxelles-ul ne vor rezolva problemele sau vor indeplini obiectivele noastre, ei, poate, ne vor ajuta, dar batalia trebuie sa o ducem singuri”, a concluzionat Marko Bela.
Sursa: Amos News
UDMR pretinde autonomie teritoriala si limba maghiara oficialaoina Anghel 25.09.2006
Presedintele UDMR Marko Bela a cerut autonomia Tinutului Secuiesc si impunerea limbii maghiare ca oficiala in aceasta regiune, dupa ani de zile in care subiectul a fost tabu.
Lideri UDMR si primari si alesi locali din Consiliul National al Secuilor s-au intrunit sambata la Miercurea Ciuc unde au vorbit despre posibilitatea ca in Tinutul Secuiesc (regiune formata din judetele Harghita, Covasna si Mures, cu populatie preponderent maghiara) sa se introduca autonomia teritoriala.
Pentru aceasta este nevoie de modificarea Constitutiei, propunerile liderului UDMR readucand in discutia publica articolul privind “statul national” si cel referitor la limba oficiala.
Principalul obiectiv politic al Uniunii este renuntarea la definirea statului roman ca stat national, prin impunerea autonomiei teritoriale, iar acest punct din programul UDMR inflameaza de 16 ani spiritele in politica romaneasca.
Si ieri, dupa ce Marko a reafirmat aceste obiective ale comunitatii maghiare, reactiile politicienilor de pe tot spectrul politic au fost dure. S-a vorbit despre “secesionism” si “extremism”, reactii identice de altfel cu cele la propunerile UDMR privind autonomia culturala, definitia, care apare in Legea Statutului Minoritatilor. Proiectul de lege care constituie unul din principalele obiective la guvernare al UDMR treneaza de luni bune in Parlament.
Marko Bela explica insa ca autonomia, fie ca se vorbeste de cea culturala, fie de cea teritoriala, este tot un fel de descentralizare, iar procesul de descentralizare este puternic acum in toata tara.
In viziunea politicianului UDMR, autonomia teritoriala presupune libertate in ceea ce priveste bugetul, adica comunitatea locala sa poata decide care ii sunt prioritatile, cum ar fi pe unde trece o autostrada. Acelasi lucru este valabil nu numai pentru Tinutul Secuiesc, ci si pentru toate judetele tarii, a aratat Marko. “Aceasta inseamna ca toate comunitatile locale sa-si poata pastra traditiile, limba, sa decida in privinta educatiei si a culturii si sa poata lua decizii si in ceea ce priveste bugetul, care nu va mai fi hotarat la Bucuresti”, a declarat presedintele UDMR.
El sustine ca descentralizarea ar putea avea loc intr-un an si jumatate, urmand ca institutiile acum coordonate de la Bucuresti sa intre in subordinea administratiilor locale si a propus elaborarea de politici regionale in domeniul agricol si restructurarea regiunilor de dezvoltare economica intr-o forma care sa avantajeze comunitatea maghiara. Oficializarea limbii maghiare in Tinutul Secuiesc ar insemna ca maghiara ar deveni a doua limba oficiala din Romania, iar acest lucru presupune ca toti angajatii din administratie, justitie, medicina, politie, educatie vor fi obligati sa cunoasca limba maghiara pentru a putea profesa in regiune. La Bucuresti, reactia politicienilor fata de astfel de propuneri este violenta, ieri mai multi politicieni au cerut demisia lui Marko Bela din pozitia de vicepremier. Presedintele UDMR a fost acuzat ca a iesit din rezerva sa obisnuita si a facut declaratii impotriva spiritului european.
Insa, dincolo de aceste reactii dure, interventia lui Marko are o miza electorala puternica in sanul comunitatii maghiare. De mai bine de un an de zile in bazinul electoral al UDMR a aparut o alternativa, radicala, alcatuita din nemultumitii la politica moderata adoptata in ultimii ani de conducerea Uniunii. Radicalii, al caror mentor este pastorul Laszlo Tokes – aflat in conflict cu Marko Bela -, incep sa castige teren in fata Uniunii, mizand pe alegatorii minoritatii maghiare care reproseaza reprezentantilor lor din Parlament ca nu reusesc sa-si impuna obiectivele din programul politic, desi au facut parte din trei guvernari succesive. Scindarea electoratului pune sub semnul intrebarii intrarea in Parlament a UDMR, fie ca vorbim de alegerile la termen, fie de cele anticipate, iar aceasta amenintare a condus catre radicalizarea discursurilor liderilor UDMR.
Consiliul National al Secuilor, care intruneste primari si alesi locali din cele trei judete, a salutat declaratia lui Marko Bela si a anuntat ca va organiza referendumuri locale in sprijinul autonomiei. La reuniunea de sambata, primarii din cele trei judete si liderii UDMR au votat in unanimitate declaratia de constituire a “Uniunii pentru Tinutul Secuiesc”.
STATUTUL UNIUNII DEMOCRATE MAGHIARE DIN ROMÂNIA
________________________________________
Principii de bazã
Denumirea Uniunii
Scopurile uniunii
Membrii
Organizaøiile teritoriale
Partidele ši platformele
Membrii asociaøi
Congresul
Consiliul Reprezentanøilor U.D.M.R. (C.R.U.)
Consiliul de Coordonare al U.D.M.R. (C.C.)
Prešedintele uniunii
Prešedintele de onoare
Prešedintele executiv ši prezidiul executiv
Consiliul operativ
Comisiile de Supraveghere a Statutului
Comisia de Eticã ši Disciplinã a Uniunii
Comisia de Control a Uniunii
Grupul Parlamentar
Consiliul pe øarã al primarilor ši consilierilor UDMR
Consiliul consultativ al prešedintilor teritoriali
Demnitarii U.D.M.R. din structura executivului
Despre averea Uniunii
Cotizaøii, contribuøii, donaøii
Despre desfiinøarea uniunii
Despre criteriile incompatibilitãøii demnitarilor
Dispoziøii tranzitorii
________________________________________
I. PRINCIPII DE BAZÃ
1. Uniunea Democratã Maghiarã din România (în continuare: Uniunea) funcøioneazã pe baza principiului subsidiaritãøii.
În vederea afirmãrii acestui principiu, Statutul armonizeazã activitatea organelor de conducere ale Uniunii, a grupului parlamentar, a funcøionarilor guvernului, a organizaøiilor teritoriale, a grupurilor de opinie ši a membrilor asociaøi, ši definešte sfera de atribuøii a organelor de decizie, executive ši de control.
2. Organul decizional suprem al Uniunii este Congresul.
Între douã congrese, organele de conducere ale Uniunii sunt Consiliul Reprezentanøilor U.D.M.R. (în continuare: C.R.U.), forul reunit al C.R.U ši al Consiliului de Coordonare al U.D.M.R. (în continuare: C.C.U.), precum ši Consiliul Operativ al Uniunii (în continuare: C.O.U.).
3. Organul executiv al Uniunii este Prezidiul Executiv, care duce la îndeplinire hotãrârile Congresului, ale C.R.U., ale forului reunit al C.R.U ši al C.C.U, precum ši ale C.O.U., respectiv ia decizii conform sferei sale de atribuøii.
Reprezentarea Uniunii la cel mai înalt nivel este asiguratã de cãtre Prešedintele Uniunii.
Corpurile consultative ale Uniunii sunt: C.C.U, Consiliul Consultativ al Prešedinøilor Teritoriali (în continuare: C.C.P.T.) ši Consiliul Primarilor ši Consilierilor Uniunii (în continuare: C.P.C.U.).
Reprezentarea politicã a Uniunii la nivel parlamentar, guvernamental ši la nivelul administraøiei publice locale este îndeplinitã de cãtre grupul parlamentar, consilierii locali, primarii ši viceprimarii aleši pe listele Uniunii respectiv de cãtre demnitarii Guvernului desemnaøi de cãtre Uniune.
4. Organele de control ale Uniunii sunt: Comisia de Supraveghere a Statutului, Comisia de Cenzori ši Comisia de Eticã ši de Disciplinã a Uniunii.
5. Alegerile unionale sunt generale, iar votul este secret.
II. DENUMIREA UNIUNII
6. Numele organizaøiei este: Romániai Magyar Demokrata Szövetség — RMDSZ — Uniunea Democratã Maghiarã din România — U.D.M.R.
Uniunea este persoanã juridicã înregistratã în România.
Sediul Uniunii este în Bucurešti, str. Herãstrãu nr.13, sector 1. Sediul organului executiv este la Cluj-Napoca, str. Bilašcu nr. 60. Unele organe de conducere pot avea sediul ši în alte localitãøi.
7. Štampila oficialã a Uniunii include denumirea ši sediul Uniunii în limbile românã ši maghiarã. În antetul documentelor organizaøiei, denumirea Uniunii poate fi menøionatã ši în alte limbi.
III. SCOPURILE UNIUNII
8. Uniunea este asocierea comunitãøii naøionale maghiare din România, constituitã în vederea apãrãrii, reprezentãrii ši coordonãrii intereselor ei. În vederea apãrãrii ši pãstrãrii identitãøii naøionale, ea promoveazã autoorganizarea comunitarã, realizând apãrarea intereselor ši reprezentarea colectivã astfel încât membrii Uniunii sã-ši poatã exercita liber voinøa, sub semnul democraøiei ši al pluralismului.
9. Scopurile Uniunii sunt cuprinse în Progamul ei.
IV. MEMBRII
10. Oricare cetãøean român poate deveni membru individual al Uniunii dacã îši manifestã în scris dorinøa în acest sens ši îši depune, împreunã cu aceasta, acordul scris cu Programul ši Statutul Uniunii la una dintre Filialele Uniunii.
Membrii individuali ai Uniunii îši desfãšoarã activitatea în cadrul organizaøiilor teritoriale, al grupurilor de opinie ši al membrilor asociaøi.
Membrii individuali care au împlinit vârsta de 18 ani pot alege ši pot fi aleši în oricare din organele Uniunii.
Reglementãrile detaliate privind membrii individuali sunt cuprinse în Statutele organizaøiilor teritoriale, ale grupurilor de opinie, respectiv ale membrilor asociaøi.
11. La nivel Unional organizaøiile teritoriale ši grupurile de opinie sunt reprezentate în C.R.U.
Membrii asociaøi ai Uniunii sunt reprezentaøi în C.C.U. ši în consiliile de coordonare ale organizaøiilor teritoriale, respectiv în comitetele de conducere ale acestora.
12. Organizaøiile teritoriale, grupurile de opinie, membrii asociaøi, respectiv demnitarii au obligaøia de a respecta ši executa hotãrârile Congresului, ale forului reunit al C.R.U. ši C.C.U., respectiv ale Consiliului Operativ, ši nu se pot delimita de luãrile de poziøie ale acestor corpuri ši ale Prešedintelui Uniunii bazate pe aceste hotãrâri.
Organizaøiile teritoriale, grupurile de opinie, respectiv membrii asociaøi au obligaøia:
a. sã respecte Statutul;
b. sã contribuie la bugetul Uniunii cu 10% din veniturile realizate din cotizaøii;
c. sã-ši elaboreze propriile statute ši programe ši sã le înainteze Comisiei de Supraveghere a Statutului în termen de 30 zile de la aprobarea lor.
13. Membrul asociat care îši încalcã obligaøiile asumate faøã de Uniune poate fi exclus, grupul de opinie respectiv poate fi desfiinøat, iar la nivelul organizaøiei teritoriale respective se pot organiza alegeri noi pentru ocuparea posturilor de conducere. Constatarea faptului încãlcãrii obligaøiilor este atribuøia Comisiei de Supraveghere a Statutului. Decizia privind sancøiunea se adoptã de cãtre C.R.U.
A. ORGANIZAØIILE TERITORIALE
14. Organizaøiile teritoriale sunt cele mai mari unitãøi autonome din cadrul Uniunii, organizate pe baza liberei lor voinøe ši activând pe baza regulamentelor proprii de funcøionare. În cadrul lor ši prin ele, Uniunea de apãrare a intereselor comunitãøii maghiare din România îši realizeazã Programul conform competenøelor ši mijloacelor conferite de Statutul Uniunii.
Crearea unor noi organizaøii teritoriale sau reorganizarea celor vechi este posibilã doar prin hotãrârea C.R.U.
Organizaøiile teritoriale coordoneazã activitatea organizaøiilor locale ši a membrilor asociaøi.
15. În baza principiului subsidiaritãøii, Uniunea se organizeazã pe urmãtoarele nivele:
a) membrii individuali se constituie în organizaøii locale;
b) douã sau mai multe organizaøii locale se pot structura în organizaøii de sector (zonale);
c) douã sau mai multe organizaøii locale, respectiv de sector pot creea o organizaøie teritorialã, a cãrei razã teritorialã nu poate depãši — cu excepøia cazurilor enumerate în ultimul aliniat al acestui articol — unitãøile teritorial-administrative (judeøele) existente;
d) în judeøele în care funcøioneazã mai multe organizaøii teritoriale, acestea sunt datoare sã–ši reglementeze colaborarea dintre ele ši sã înfiinøeze un consiliu de coordonare — în vederea luãrii deciziilor la nivel de judeø, respectiv în vederea supravegherii demnitarilor din structura executivului pe judeø ši a consilierilor locali; deciziile luate sunt obligatorii atât pentru organizaøiile teritoriale respective, cât ši pentru demnitarii enumeraøi;
e) în vederea soluøionãrii problemelor regionale specifice, a coordonãrii ši reprezentãrii unitare a punctelor de vedere corelate, mai multe organizaøii teritoriale pot înfiinøa un consiliu de coordonare regional.
În judeøele unde numãrul populaøiei aparøinând comunitãøii maghiare din România este mic, mai multe organizaøii locale din judeø, respectiv organizaøii de sector pot crea o organizaøie teritorialã sau pot adera la o organizaøie teritorialã din judeøul vecin.
16. Nivelurile c., d. ši e. trebuie sã aibã un regulament propriu de funcøionare. Condiøia sine qua non a existenøei lor este ca regulamentul lor de organizare ši funcøionare, respectiv scopurile lor înaintate Comisiei de Supraveghere a Statutului sã fie în concordanøã cu Statutul ši Programul Uniunii.
17. Conducerea organizaøiilor teritoriale este asiguratã de organe decizionale, executive ši de control.
Mandatul acestor organe — inclusiv al prešedinøilor teritoriali — este definit în statutul organizaøiilor teritoriale, dar nu poate depãši 4 ani.
În cazul în care alegerea noului organ de conducere nu are loc, Prezidiul Executiv are obligaøia de a convoca Adunarea Delegaøilor organizaøiei U.D.M.R. teritoriale în termen de 60 zile.
În cazul în care convocarea acesteia ešueazã, Prezidiul Executiv va desemna un prešedinte delegat.
18. Organele decizionale ale organizaøiilor teritoriale sunt:
a. organul decizional suprem este Adunarea Delegaøilor organizaøiei;
b. între douã šedinøe ale Adunãrii Delegaøilor, organul decizional este conform deciziei Adunãrii Delegaøilor:
b/1. un Comitet Teritorial unicorporal, ori
b/2. un Comitet Teritorial bicorporal, format din Consiliul Reprezentanøilor Teritoriali (C.R.T.) ši din Consiliul de Coordonare Teritorial (C.C.T.). Acest ultim corp are atribuøii consultative ši de avizare.
19. Adunarea Delegaøilor organizaøiei teriroriale se compune din delegaøii organizaøiilor locale. Consiliul Reprezentanøilor Teritoriali decide în privinøa efectivului acestui organ. De asemenea, Consiliul Reprezentanøilor Teritoriali va decide asupra numãrului delegaøilor organizaøiilor locale, în funcøie de numãrul membrilor organizaøiei respective cu cotizaøia la zi sau în funcøie de numãrul voturilor date pentru Uniune din teritoriul respectiv cu ocazia ultimelor alegeri parlamentare.
20. Atribuøiile Adunãrii Delegaøilor:
a. aprobã programul de acøiune ši statutul organizaøiei teritoriale, care nu pot fi în contradicøie cu programul, respectiv statutul Uniunii;
b. alege prešedintele teritorial, respectiv decide asupra modului de alegere a acestuia;
c. alege Comisia Teritorialã de Cenzori, Comisia Teritorialã de Supraveghere a Statutului ši Comisia Teritorialã de Eticã ši Disciplinã;
d. decide asupra numãrului organelor din cadrul Comitetului Teritorial, respectiv asupra componenøei ši modului de alegere a acestora;
e. cere rapoarte de la persoanele ši organismele alese de Adunare, audiazã ši aprobã ori respinge rapoartele acestora ši ia decizii privind sancøiunile ce se impun;
f. în cazul în care pentru alegerea prešedintelui teritorial ši a reprezentanøilor aleši ai C.R.T. se optezã pentru alternativa alegerilor interne locale, Adunarea Delegaøilor stabilešte data alegerilor ši aprobã modalitãøile de desfãšurare a acestora;
g. audiazã ši aprobã raportul asupra activitãøii Comitetului Teritorial ori îl respinge ši ia decizii privind sancøiunile ce se impun;
h. definitiveazã, în acord cu C.O.U., listele cu candidaøii pentru Camera Depuraøilor ši Senat în baza hotãrârii C.R.U. relevante în cazul neaplicãrii prevederilor primului aliniat al art.95..
21. Membrii C.R.T sunt reprezentanøii teritoriali aleši, deputaøii ši senatorii organizaøiei teritoriale, reprezentanøii administraøiei publice locale într-un numãr desemnat de cãtre C.R.T., membrii C.R.U., câte un reprezentant teritorial al grupurilor de opinie, respectiv delegaøii organizaøiilor de tineret ši studenøešti din teritoriu, într-un numãr ce nu depãšešte 15% din numãrul total al delegaøilor C.R.T.
În cazul unui Consiliu unicorporal atât reprezentanøii organizaøiilor asociate cât ši cei ai bisericilor vor fi delegaøi în C.R.T. Numãrul total al reprezentanøilor grupurilor de opinie, membrilor asociaøi ši ai bisericilor nu poate depãši 30% din totalul delegaøilor C.R.T.
Reprezentanøii Consiliilor Judeøene care nu sunt membri C.R.T. participã obligatoriu cu drept consultativ la šedinøele C.R.T.
Numãrul minim al membrilor C.R.T., respectiv al Comitetului Teritorial este 15.
22. Atribuøiile Comitetului Teritorial, respectiv ale C.R.T.:
a. alegerea Biroului Permanent al Comitetului Teritorial (prešedinte, viceprešedinøi, secretari);
b. adoptarea hotãrârilor cu privire la funcøionarea în teritoriu a Uniunii;
c. adoptarea bugetului organizaøiei teritoriale;
d. stabilirea cotizaøiilor în teritoriu;
e. adoptarea hotãrârilor privind structura organizatoricã în teritoriu;
f. stabilirea salariilor angajaøilor organizaøiei teritoriale;
g. adoptarea unor decizii privind modul de executare în teritoriu a hotãrârilor Uniunii;
h. elaborarea propriilor regulamente de organizare ši funcøionare;
i. elaborarea regulamentului de organizare ši funcøionare a organului executiv teritorial;
j. numirea prešedintelui executiv teritorial la propunerea prešedintelui teritorial;
k. ratificarea numirii membrilor organului executiv teritorial, la propunerea prešedintelui executiv teritorial;
l. desemnarea candidaøilor în administraøia publicã judeøeanã, cu excepøia cazurilor definite în articolul 18, litera d.;
m. elaborarea metodologiei desemnãrii candidaøilor la alegerile generale ši locale pe baza hotãrârilor C.R.U.;
n. în cazuri justificate dispune înnoirea conducerii unei organizaøii locale sau de sector;
o. alte sarcini sau atribuøii primite din partea Adunãrii Delegaøilor.
23. Fiecare organizaøie teritorialã are un prešedinte ales.
Prešedintele organizaøiei teritoriale este ales prin vot secret, cu majoritate simplã (jumãtate plus unu din cei prezenøi) de cãtre Adunarea Delegaøilor, procedura fiind aceeaši ca ši în cazul alegerii Prešedintelui Uniunii.
Atribuøiile prešedintelui teritorial:
a. reprezintã organizaøia teritorialã, conduce activitatea acesteia;
b. convoacã Consiliul Reprezentanøilor Teritoriali, Consiliul de Coordonare Teritorial, Conferinøa Teritorialã a Primarilor ši Consilierilor U.D.M.R., precum ši Consiliul Operativ Teritorial;
c. coordoneazã activitatea organelor create în cadrul organizaøiei teritoriale;
d. controleazã executarea hotãrârilor teritoriale, respectiv unionale, precum ši activitatea prezidiului executiv teritorial;
e. propune Comitetului Teritorial, respectiv Consiliului Reprezentanøilor Teritoriali persoana viitorului prešedinte executiv teritorial;
f. ia parte la šedinøele Consiliului Reprezentanøilor Teritoriali, ale Consiliului de Coordonare Teritorial ši ale Conferinøei Teritoriale a Primarilor ši Consilierilor U.D.M.R., cu drept consultativ;
g. în cazul amânãrii înnoirii conducerii organizaøiei, pe baza hotãrârii C.R.T., anunøã ši organizeazã înnoirea conducerii la nivelul organizaøiilor locale ši de sector, iar în cazul ešuãrii acestui proces numešte un prešedinte desemnat;
h. alte atribuøii ši competenøe date de Adunarea Delegaøilor.
24. Atribuøiile ši responsabilitãøile ce decurg din caracterului juridic al Uniunii, necesare funcøionãrii organizaøiei teritoriale, vor fi delegate de prešedintele uniunii, respectiv de prešedintele executiv cãtre prešedinøii teritoriali, pe baza unui mandat, conform Capitolului VIII, art. 61, lit. r, respectiv Capitolului X, art. 68, lit. j.
25. Activitatea executivã a organizaøiilor teritoriale este condusã de un organ executiv, format dintr-un prešedinte executiv ši viceprešedinøi.
Organul executiv teritorial îši desfãšoarã activitatea pe baza unui regulament adoptat de C.R.T. sau Comitetul Teritorial ši este subordonat exclusiv acestui comitet, respectiv Adunãrii Delegaøilor.
26. Funcøionarea Comisiei Teritoriale de Eticã ši Disciplinã, a Comisiei Teritoriale de Supraveghere a Statutului ši a Comisiei Teritoriale de Cenzori, alese de cãtre Adunarea Delegaøilor, se ghideazã dupã regulamentele comisiilor unionale respective.
27. Consiliile Teritoriale ale Primarilor ši Consilierilor U.D.M.R. sunt organe reprezentative, de coordonare a intereselor, cu caracter consultativ ale primarilor, viceprimarilor ši consilierilor locali, aleši pe listele Uniunii.
Consiliile Teritoriale ale Primarilor ši Consilierilor U.D.M.R. adoptã propriile regulamente dupã modelul regulamentului Consiliului pe Øarã al Primarilor ši Consilierilor U.D.M.R.
B. GRUPURILE DE OPINIE
28. Grupurile de opinie sunt grupãri interne, liber constituite în cadrul Uniunii.
29. Condiøiile recunoašterii grupurilor de opinie în cadrul Uniunii, modalitãøile de colaborare, precum ši drepturile ši îndatoririle acestor grupuri de opinie în cadrul Uniunii, sunt stabilite prin prezentul Statut, respectiv prin hotãrârile C.R.U.
30. Pentru a fi recunoscute ca membre ale Uniunii, grupurile de opinie, în mod obligatoriu, trebuie sã înainteze Comisiei de Supraveghere a Statutului urmãtoarele documente:
a. declaraøie de intenøie în care sunt definite scopurile grupului de opinie;
b. regulamentul propriu de organizare ši funcøionare al grupului;
c. listã de semnãturi certificând existenøa solicitãrii de creare a grupului.
31. Grupurile de opinie pot deveni membri ai Uniunii în baza unei rezoluøii prin care Comisia de Supraveghere a Statutului propune aceasta. La cererea de înregistrare a grupului de opinie, la prima šedinøã a C.R.U., dupã înregistrarea documentelor, Comisia de Supraveghere a Statutului are obligaøia de a înainta C.R.U. proiectul de hotãrâre referitor la înregistrarea grupului de opinie respectiv.
32. Grupurile de opinie au dreptul:
a. sã fie reprezentate în organele decizionale ale Uniunii, în concordanøã cu rezultatele obøinute la alegerile interne;
b. sã primeascã sprijin moral ši material din partea Uniunii;
c. sã organizeze manifestãri, sã aibã condiøii de funcøionare în sediile organizaøiilor teritoriale, în funcøie de condiøiile locale ši pe baza înøelegerii încheiate cu prezidiul teritorial.
33. Grupurile de opinie au urmãtoarele obligaøii:
a. sã respecte Statutul Uniunii;
b. sã dispunã de un regulament propriu de organizare ši funcøionare;
c. printr-o “declaraøie de intenøie” sã facã publice obiectivele lor care trebuie sã fie compatibile cu Programul Uniunii;
d. sã se conformeze hotãrârilor C.R.U. referitoare la formele organizãrii interne;
e. sã solicite recunoašterea lor ca forme ale organizãrii interne de cãtre Comisia de Supraveghere a Statutului.
C. MEMBRII ASOCIAØI
34. Membrii asociaøi sunt acele grupãri sociale, štiinøifice, culturale, artistice ši profesionale care comunicã în scris dorinøa lor de cooperare cãtre Comisia de Supraveghere a Statutului.
În privinøa asocierii organizaøiilor civice teritoriale sau locale decizia va fi luatã de organul abilitat al Uniunii.
35. Activitatea Uniunii de reprezentare a intereselor speciale de ramurã ši profil este desfãšuratã în comun de membrii asociaøi ši Prezidiul Executiv.
V. CONGRESUL
36. Congresul este organul decizional suprem al Uniunii. Congresul este constituit din membrii C.R.U. ši ai C.C.U., precum ši din delegaøii care primesc mandate în conformitate cu principiul adoptat de aceste douã organe.
37. Congresul este convocat de prešedintele Uniunii în sesiune ordinarã din patru în patru ani, ori, pe baza hotãrârii C.R.U., luatã cu majoritate de 2/3, oricând, în šedinøã extraordinarã.
Lucrãrile Congresului sunt conduse de un Prezidiu, propus Congresului de cãtre C.R.U.
Delegaøii la Congres vor primi scrisori de acreditare, care vor fi validate înaintea începerii lucrãrilor Congresului de cãtre Comisia de Supraveghere a Statutului. Congresul este legal constituit în prezenøa a 2/3 din numãrul delegaøilor cu mandate.
În cazul în care nu au mandate de delegaøi, membrii Prezidiului Executiv, ai Comisiei de Cenzori, ai Comisiei de Eticã ši Disciplinã a Uniunii ši ai Comisiei de Supraveghere a Statutului participã la Congres cu drept consultativ.
38. Atribuøiile exclusive ale Congresului:
a. adoptarea Statutului ši a Programului;
b. alegerea prešedintelui Uniunii;
c. audierea, dezbaterea ši aprobarea raportului prešedintelui Uniunii;
d. audierea ši aprobarea rapoartelor organelor alese de Congres;
e. demiterea prešedintelui Uniunii la propunerea šedinøei reunite a C.R.U. ši a C.C.U.
39. Congresul adoptã hotãrâri cu majoritate simplã (jumãtate plus unu din delegaøii prezenøi). Excepøie fac Statutul ši Programul, a cãror adoptare se face cu majoritate de 2/3 din numãrul delegaøilor prezenøi.
VI. CONSILIUL REPREZENTANØILOR U.D.M.R. (C.R.U.)
40. C.R.U. este format din reprezentanøi unionali aleši în cadrul alegerilor unionale.
Conducãtorii bisericilor istorice, respectiv membrii Biroului Permanent al C.C.U. pot participa cu drept consultativ la šedinøele C.R.U.
41. Membrii C.R.U. sunt egali în cadrul Uniunii. C.R.U. este convocat în sesiune ordinarã trimestrial, sau oricând, în šedinøã extraordinarã. C.R.U. poate lua decizii în prezenøa majoritãøii simple a membrilor. Šedinøele sunt conduse de prešedintele C.R.U., sau, în lipsa acestuia, de viceprešedinøi.
42. Activitatea C.R.U. este condusã de Biroul Permanent ales de C.R.U., care are ca sarcinã pregãtirea šedinøelor C.R.U. ši asigurarea fluxului de informaøii necesar în acest scop.
La propunerea a 1/3 din reprezentanøii unionali, C.R.U. este obligat sã-ši înnoiascã Biroul Permanent.
Šedinøele C.R.U. sunt convocate de prešedintele Uniunii, la iniøiativa Biroului Permanent al Consiliului sau la iniøiativa a 1/3 dintre membrii C.R.U. În cazul indisponibilitãøii Prešedintelui Uniunii convocarea C.R.U. se va face de cãtre prešedintele executiv.
43. Atribuøiile C.R.U.:
a. ia hotãrâri cu privire la probleme referitoare la organizarea ši funcøionarea Uniunii ce nu necesitã modificarea Statutului sau a Programului;
b. audiazã rapoartele semestriale ale prešedintelui executiv ši analizeazã activitatea membrilor Prezidiului Executiv;
c. audiazã luãrile de poziøie ale Comisiei de Supraveghere a Statutului în cazurile pentru care s-au solicitat asemenea intervenøii;
d. audiazã raportul Prešedintelui Executiv, al viceprešedintelui executiv abilitat sau al membrului din guvern al Uniunii solicitat printr-o interpelare a unui reprezentant unional;
e. în cazuri justificate dispune înnoirea extraordinarã a conducerii unei organizaøii locale;
f. evalueazã semestrial sau la expirarea mandatului activitatea funcøionarilor Uniunii care sunt membrii ai Guvernului;
g. alege prešedintele, viceprešedinøii ši secretarii C.R.U.;
h. semestrial, sau la expirarea mandatului audiazã ši evalueazã raportul grupului parlamentar.
44. C.R.U. adoptã hotãrâri organice ši simple.
Prin hotãrâri organice C.R.U:
a. ia decizii strategice fundamentale ši pe termen lung, deduse din Programul Uniunii;
b. adoptã regulamentul de funcøionare al C.R.U.;
c. ratificã acordurile ši înøelegerile referitoare la Uniune;
d. alege prešedintele ši ceilaløi membri ai Biroului Permanent al C.R.U.;
e. aprobã, respectiv revocã calitatea de membru a grupurilor de opinie;
f. stabilešte data ši modul de desfãšurare a alegerilor interne;
g. adoptã regulamentul de organizare ši funcøionare al Prezidiului Executiv;
h. adoptã regulamentele de organizare ši funcøionare ale Comisiilor
Stimata Domnisoara ALINA,
Parafarzandu-l pe Nea BACHUS pot spune ca, FARA POLITICA “VIATA ESTE UN PUSTIU”.
Am impresia din ce in ce mai mult ca traiesc in filmul IDIOCRACY-cred ca suntem singurii pe TERRA cu un Guvern care cauta “solutii” pentru MICSORAREA salariilor, pensiilor si a numarului locurilor de munca, concomitent cu CRESTEREA taxelor si impozitelor.
OARE ASTA SA FIE CALEA PROGRESULUI ECONOMIC SI SOCIAL IN ROMANIA ?
@HOMER
Dragul meu,
este pentru ultima oara cand mai citesc un comentariu postat de tine deoarce costa foarte mult: am baut aproape o sticla de vin, am folosit 5 servetele umede pentru ochelari, calculatorul a consumat energie suplimentara, era sa ma lovesc de doua ori cu capul de birou (m-a luat molesala) etc
IN CONCLUZIE:
FII MAI SCURT!
Banalitati:
Basescu isi doreste statul maximal, iar constitutia nu trebuie sa fie decat un maieu intins peste muschii hipertrofiati ai lui Zeus.
Opozitia nu este decat o juxtapunere de clanuri PSD -iste sau de orgolii (si ambitii insa, deseori productive si notorii)PNL -iste.
POPORUL, stiti, aia care sunt “prosti dar multi” dupa cum spunea Alexandru Lapusneanu’, va avea exact ce merita (si, ceea ce de altfel isi doreste): – sacrificare de bugetari in public;
– cheltuieli desantate pentru potentatii partidului gen Elena ;
- mutenie si cenzura a presei.
Tu, Frumoasa si Educata domnisoara, ai uitat ca Poporul vrea liniste, el, ca personaj colectiv, doreste sa fie indrumat, are nevoie de un parinte.
Pentru EL furtul este tratat la aspectul simplist si penibil de toleranta daca “ni se da si noua ceva”.
In aceste conditii, agenda politica actuala este compromisa prin folosirea acelorasi teme a la Boc si prin prefacatorie mediatica.
E trist! Aceasta nu este Romania mea! Acesta nu este poporul meu!
De aceea, cred intr-o politica de schimbare profunda, de ideologizare a indivizilor si de creare de comunitati de constiinta, purtatoare de vectori axiologici!
Trebuie sa fim diferiti si trebuie sa impunem aceasta!
Tu ai nevoie de oameni! Tu evoluezi impecabil in mediul in care te-ai integrat! Dar ai nevoie de cei care tac, te aproba, te sustin si te promoveaza in toate paturile sociale.
Tu ai nevoie de profesionisti, de mercenari sociali dar si de devotament din partea lor(lucruri greu de adunat in aceeasi persoana, in general).
Pe scurt, eu cred in tine!
Atat ca persoana, deoarece te cunosc, dar si ca imagine. Politic vorbind, TU esti si trebuie sa fii imaginea mea, nu ca individ ci o reflectie sociala si politica.
In esenta acesta este constructul imagologic trebuie promovat – valorizarea individului prin includerea sa in comunitatea de constiinta a adeptilor.
Cu drag, din alta viata, S!
Cu ei in frunte Romania nu se va moderniza niciodata!!! Modernizarea tarii trebuie inceputa cu cei peste 12.000 de agenti in exces ai serviciilor de informatii si sunt vreo 8-9 servicii ce papa anual peste 1,7 miliarde de euro din bugetul statului si cu pensiile celor peste 100.000 de securisti si activisti ce papa si ei peste 1,5 de miliarde tot anual din acelas buget al statului. Numai prin aceste doua masuri se pot face economii foarte mari de 3,3 miliarde de euro in fiecare an. Dar cum Romania este condusa de securistii de ieri si de astazi reciclati la piata aceste masuri foarte necesare si obligatorii nu vor fi luate prea curind. Securistii Basescu, Boc, Bercenau, Videanu, Blaga, Silvian Ionescu dau in bugetarii obisnuiti care au salarii modeste fata de veniturile ca..na..lii..lor securiste de ieri si de astazi preferind sa imprumute banii de la FMI ca, sa aiba cu ce sa le plateasca pensiile si salariilor tovarasilor din banda lor de securisti=seresiti. Apoi cu un proces al calailor din anii dictaturii proletare care au pe constiintele lor peste 500.000 de romani nevinovati si cu o Legea Lustratiei batuta-n cuie la toate nivelurile vietii politico-economice si mass-mediei din Romania. Fara aceste masuri obligatorii, modernizarea Romaniei va ramine doar pe hirtie.
Crown
Nu cred ca 2010 va trece pe nesimtite si ne vom trezi in 2011 asa cum ne-am trezi, “cum, a mai trecut un an?” Nuuu, il vom simti din plin, noi, dar in special bugetarii. Da, mediul privat trebuie sprijinit, dar ce le spunem bugetarilor?
Bibliotecaru
Atata timp cat vor exista oameni care merg pe principiul “las’ ca strica altii pentru mine”, e clar ca nu vom reusi sa schimbam ceva
Marius Mina
Oare asa sa fie? Ce poate sa ne mai mire…Trecem printr-o perioada de dezamagiri peste dezamagiri
Maca
Chiar asa, ce mai poate fi rezonabil cu un asemenea guvern? Maine se discuta bugetul pe 2010 si voi putea sa raspund atunci
Homer
Noi nu vorbim doar de UDMR, vorbim despre o multime care va spera pana la sfarsit in acordarea autonomiei de care vorbiti, exact asa cum o intreaga alta multime spera in unirea Romaniei cu Basarabia. De cand se intampla asta si ce rezultat au avut pana acum? Niciunul…
S
Iti multumesc pentru increderea pe care mi-o acorzi si o sa fac tot posibilul sa nu o pierd. Sunt intru totul de acord in privinta clasei politice, dar in privinta poporului cred doar ca e mult de munca la capitolul educatie, si nu doar politica
Gelu
Exact, cum se pot desfiinta atatea agentii cand acolo lucreaza fiul directorului X sau nepoata adjunctului Y? Sau chiar directorul Z… Mai avem mult de luptat sa scapam de toate aceste piedici
@Marin: Hi , hi , hi …ai dreptate… , dar cum io n-am avut rabdare sa citesc , “mi-a luat foc” scroll-ul de la mouse de cat l-am rotit ca sa trec mai departe…!!!
@ Homer: daca mai continui in ritmul asta te pun sa-mi cumperi alt mouse…!!!
@ Alina Gorghiu
Puteţi să faceţi o prezentare a domnului Radu Stroe cu amănunte care nu sunt cuprinse în CV. Ce fel de om este domnia sa?
@Crown
Nu aveti dreptate cu afirmatia:”Prea mult cerem dela bugetari:ba sa plece din ei acasa,ba sa le scadem salariile,etc.”.Stiti cati angajati erau la stat la sfarsitul lui 2004? 900.ooo. Stiti cati angajati sunt acum la stat? 1.400.000. Credeti ca cei 500.000 de angajati in plus au scazut birocratia sau au ajutat cu ceva la bunul mers al lucrurilor? Nu,dimpotriva. Trebuie redus nr. de angajati la stat cu 30%.
Stiti ca la sfarsitul lui 2004 venitul mediu la stat era aproximativ egal cu venitul mediu in mediul privat? Stiti ca acum venitul mediu la stat este cu 50% mai mare decat venitul mediu in mediul privat? Credeti ca este corect ca statul sa faca concurenta mediului privat pe piata fortei de munca? Statul trebuie sa reduca venitul mediu al angajatilor lui cu 30%.In Europa civilizata venitul mediu la stat este mai mic decat venitul mediu in mediul privat.
Stiti cat reprezenta la sfarsitul lui 2004 totalul cheltuielilor cu salariile ale statului?
Sub 6% din PIB. Stiti cat reprezinta acum totalul cheltuielilor cu salariile ale statului?
9,5% din PIB. Adica peste 50% din ceea ce se practica in UE. Daca s-ar reduce nr. de angajati la stat cu 30% si ar scadea venitul mediu la stat cu 30% abia am ajunge la niste proportii comparabile cu cele din Europa civilizata si poate s-ar putea face investitii in infrastructura.
Si prin politica pe care o duce in aceasta privinta statul roman se dovedeste un stat criminal la adresa mediului privat si un rai pentru angajatii lui. Sunt convins ca 99% din angajatii de la stat nu ar parasi locul lor de munca daca ar avea venituri mai mici cu 30% si marea majoritate a lor nu ar face fata in mediul privat.
Un partid liberal trebuie sa fie adeptul statului minimal nu al statului mamut care face concurenta mediului privat.
Cunosti viziunea (e un cuvant la moda )mea despre sistemul bugetar actual care trebuie restructurat pe termen lung prin regionalizare , nu asa ca vrea FMI -ul.
desigur este extrem de greu de a ramane obiectiv cand traesti din plin in mereu acelasi anturaj (suna urat, tendentios dar pe cuvant ca nu este o aluzie tipic “presidentiala”). Asadar cred ca este absolut norlmal de a te(daca imi permiti) enerva! De altfel, e in fisa postului, sa te enervezi pe ceea ce tu crezi ca nu e just…. lasa-ma sa sper (desi este un edident semn de naivitate) ca majoritatea alesilo se enerveaza in cazuri in care ei considera ca o anumita lege, pas politic nu foloseste, sau chiar deterioreaza mersul, si asa schiop, al romaniei!
@Alina
In primul rana, La multi ani!
Apoi,
Ciobanii de la PDL nu prea au habar ce inseamna modernizarea statului si restructurarea sistemului bugetar. Care este obiectivul? Care sunt metodele?
Vor sa faca descentralizarea, dar nu au avansat cu nimic in privinta regiunilor si macro-regiunilor de dezvoltare. Tot ce face Basescu este sa-si infiga oamenii in administratia de stat si administratiile locale sub pretextul restructurarii.
Cum se va restructura personalul bugetar, la cota procentuala in fiecare minister si fiecare administratie locala? Nu are chef PDL sa efectueze o evaluare concreta a eficacitatii politicilor publice, ca s-ar putea ajunge la concluzia ca guvernarea lor este fara cap si fara creier.
La finantarea caror politici publice renunta? Care vor fi victimele?
In privinta IMM-urilor, voi liberalii ar trebui sa renuntati la obsesia uniformitatii/unicitatii. Din motive care tin de puterea financiara a firmelor, nu poti aplica aceeasi politica si unor companii mari si unora mici. Companiile mici nu prea au provizioane, nu isi permit asigurari complexe ale activelor si proceselor de productie, etc. De asemenea, au o alta politica de personal si chiar alta structura a personalului angajat ca nivel de pregatire profesionala si expertiza.
Nu poti aplica aceeasi masura tuturor, nu?
@tibi
Ai o ipoteza eronata, cea referitoare la cheltuielile cu salariile bugetarilor in U.E.
Iata ce spune Eurostat:
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-SF-08-023/EN/KS-SF-08-023-EN.PDF
Este nevoie de un mic calcul, dar se poate ajunge la adevar pe baza cifrelor de aici.
Daca vezi si ce inseamna veniturile bugetare in Ro, ca pondere in PIB, realitatea arata altfel.
Recomand calduros si un amplu Raport de informare al Senatului francez (555 pagini pline cu date) la adresa:
http://www.senat.fr/noticerap/2007/r07-441-notice.html
La pagina 78 a raportului, cu date din surse OCDE, se vede clar ca salariile sectorului bugetar reprezinta in 2006 (ultimul an cu date definitive in 2008, anul elaborarii raportului):
1. Austria – 9,3% din PIB
2. Belgia – 11,8% din PIB
3. Canada – 11,6 %
4. Danemarca – 16,9%
5. Finlanda – 13,4%
6. Franta – 13,1%
7. Germania – 7,2%
8. Irlanda – 9,7%
9.Italia – 11,1%
10. Coreea – nedeclarat
11. Luxemburg – 7,4%
12.Olanda – 9,4%
13. Noua Zeelanda – nedeclarat
14. – Norvegia – 11,9%
15. – Portugalia – 13,6%
16 – Spania – 10,0%
17. Suedia – 15,3%
18. Elvetia – nedeclarat
19. Marea Britanie – 11,4%
20 S.U.A. – 10,1%
Media tarilor de mai sus – 11,4% din PIB
Romania este suverana si, daca doreste, isi poate desfiinta statul si serviciile publice.
Dar …SA NU NE MINTIM SINGURI, ALTELE SUNT REALITATILE IN LUMEA CIVILIZATA!
Totusi, pe ce iti intemeiezi asertiunile? Te afli tu insuti in eroare sau doar vrei sa induci in eroare pe altii?
In privinta comparatiei salariu mediu stat/salariu mediu privat iar esti in eroare. Din cauza ponderii mult mai mari a angajatilor cu studii superioare din sectorul bugetar, peste 40% in totalul angajatilor publici(profesori, medici, experti, ofiteri, etc)in raport cu situatia din mediul privat (doar 11% personal supercalificat, restul zidari, croitorese, gunoieri, agricultori, strungari, cofetari, cameriste, ospatari, etc – profesii marginale sau neintalnite in sectorul public), salariul mediu net la stat este un pic mai mare decat cel din domeniul privat in mai toata Europa plus Japonia. Diferentle ar fi urmatoarele: salariile de top de la stat sunt mult mai mici deat cele de la privat, salariile minime la stat sunt un pic mai mari decat la privat, munca la negru sau la gri este inexistanta la stat si prezenta la privat.
Patronatele insista sa se reduca salariile la stat deoarece exista un efect de antrenare salariala intre cele doua sectoare (documentat de multe studii academice in domeniu, de multi ani) si vor sa pastreze o politica salariala stricta. in vederea maximizarii profiturilor, bineinteles. A profiturilor reale, nu a celor declarate fiscului, la fel de bineinteles.
Basescu ridica de curand un imn de slava Sfantului Google. Foloseste-l si vei avea informatii corecte! Cu informatii corecte este posibil sa ajungi si la concluzii corecte, nu?
Scuze pentru greselile de tastare. Din graba…
Stimata doamna citesc de ceva timp opiniile dv. majoritatea imi plac, sunt simple si directe! Am citit ceva despre o masura “sociala” in situatie de criza, de un guvern liberal fix acum 100 de ani Legea Orleanu! Cum masurile luate de guvernul Boc acum sunt asemanatoare celor de acum 100 de ani ma intreb ( si cu permisiunea dv. va intreb): Istoria se repeta? Va doresc LA MULTI ANI 2010, multa sanatate si succes in Parlament. Nu-i uitati pe cei cu mai putin noroc si sansa!
Stire de ultima ora, conform ultimei ordonante publicate in monitorul oficial(probabil una din cele multe) vor fi disponibilizati din sistemul bugetar aproximativ 30 000 de posturi din sistemul preuniversitar(nu minciunile care ni le vand televiziunile de 2 lei). Acest demers se va efectua in 2 transe pe parcursul anului 2010 – ianuarie – septembrie, aproximativ 14 000 iar restul din septembrie pana in decembrie. Se va efectua o crestere a normei didactice, care va “justifica” acest demers.
Cu totii vorbim despre educatie, despre faptul ca poporu roman mai are multe de invatat la acest capitol. Dar cine sustine acest sistem?Cu ultimele masuri luate de acest Guvern, ma indoiesc ca Romania, poporul roman, va mai avea vreo sansa la educatie.
Mie rusine ca sunt roman, si sper sa pot pleca cat mai curand din aceasta tara de nimic.
Imi ofer scuzele pt ca nu am specificat de ce este de nimic. Nu tara – pamantul, apele etc. – sunt de nimic, ci oamenii care o locuiesc, respectiv cei care ne-au adus in aceasta situatie, cei care p 6 decembrie ori au stat acasa ori au votat cu acesti hoti. Care calca pe oricine in picioare ca sa ajunga unde isi doresc. Vorba lui Basescu, pt ce ne trebuiesc profesori cand avem google…Sau de faimoasele “aptitudini digitale” ale lui Boc.
)).
Si pt a puncta cam cum ne vede acest Comandant de nava, uitati-va la noua televiziunea a poporului OTV – de unde in aceasta seara ni se va adresa suveranul
Doamna Gorghiu, rezonez cu dumneavoastra, dar tot nu pricep de ce i-ati lasat singuri la guvernare, sa-si faca de cap? Chiar nu v-ati putut asuma acest parteneriat sau lupta orgoliilor din PNL a fost mai puternica decat situatia dezastruoasa in care ne zbatem cu totii??? Nu regret nicio secunda votul pe care i l-am acordat d-lui Antonescu,desi am fost dezamagita de ceea ce a urmat. Cu siguranta domnul Tariceanu ar fi procedat altfel. Nu l-am vazut nici pe post de carja a lui Geoana, nici refuzand implicarea directa a partidului in actul de guvernare.
Cand pui o tzara de patima in scrisul tau, esti formidabila. Foarte dens si usturator. Ca o lovitura de bici. Ai talent de jurnalist de opinie.
Bibliotecaru
Pot sa spun despre dl Radu Stroe ca este un om foarte ambitios si cu multa experienta. Despre activitatea sa politica se poate oricine documenta. In mod sigur vom mai auzi inca mult timp despre dumnealui.
Tibi
Sunt de acord ca multi dintre bugetari nu ar face fata lucrului in mediul privat, mai ales datorita dinamismului acestuia. Poate reducerea posturilor de la stat ar face ca si acesta sa devina un mediu dinamic, provocator de lucru, si atunci nu ne-am mai plange ca la stat se lucreaza greu, pentru ca toti cei care ar ramane s-ar stradui sa isi duca la indeplinire atributiile in cel mai eficient mod, pentru a-si pastra locul de munca. Trebuie insa sa avem in vedere si pe cei care, dimpotriva, nu se vor stradui, pentru ca stiu ca nu vor fi dati afara, deoarece…au indeplinit conditii speciale de angajare
Ce ne facem cu ei?
Flori
Ai pus punctul pe I cu restructurarea sistemului bugetar…Bine ar fi sa luam un segment de activitate in stat si sa-l restructuram, dar din pacate toate segmentele sunt interdependente….
Alex
Bineinteles ca ne enervam…ma rog, vorbesc despre mine acum….
Casandra
La Multi Ani! Dupa cate mi-am dat eu seama pana acum, vor ramane fara finantare “nevinovatii”, cum altfel? Ne putem astepta la altceva de la PD-L?
Cat despre sistemele bugetar si privat, in ambele exista venituri exorbitant de mari care fac alte venituri sa para exagerat de mici. Cred ca o analiza mai corecta ar putea fi facuta la nivelul mainii de lucru din fiecare sector.
Dumitriu
Multumesc si La Multi Ani si dumneavoastra cu multa sanatate! Pentru aceia mentionati incerc eu sa caut calea cea mai buna de abordare a politicii romanesti in ziua de azi.Istoria nu se repeta, noi am refuzat sa intram la guvernare, iar cei ce se numesc Democrat-Liberali sunt doar falsi liberali. Asa imi place mie sa cred.
Andreea
Intr-adevar, informatiile care ne parvin sunt contradictorii (sincer, nu-mi explic de ce se intampla asta, doar avem dreptul sa cunoastem adevarul, nu? Mai ales cand e vorba de locul nostru de munca…)
Adela
Am refuzat pentru ca nu consideram membrii PD-L ca fiind oameni de onoare. La ce ne asteptam in 2010…PNL nu ar fi fost vazut prea bine, si nu ar fi fost corect sa fim obligati sa ne asumam greselile altora
Gasset
Nu fac decat sa exprim ceea ce cred. Si apoi, daca asta ma face sa fiu o “oaie neagra” a politicii actuale romanesti , so be it
@ Alina Gorghiu
Ambiţios şi cu experienţă… interesant. Mulţumesc.
Bugetarii in Romania vor fi o problema atata timp cat angajarile acestora se fac nu pe baza competentei, ci urmeaza cu totul alte reguli ( nepotism, numiri politice, spaga).Asta ca sa spunem lucrurilor pe nume.
De la primarii pana la oficiile de sport, de la institutiile culturale pana la agentii foarte importante, toate posturile sunt cu dedicatie.Nu putem accesa fonduri europene din lipsa specialistilor care sa faca proiecte viabile, la politie, vama, jandarmerie, finante etc, sefii au ca scop acoperirea ilegalitatilor celor protejati politic si strangerea cator mai multi bani negri pentru partide.
Din pacate, urmatorii cinci ani nu vor schimba aceste aspecte, ci le vor accentua, caci regimul Basescu-PDL nu are alt scop decat satisfacerea interesor personale sau de grup.Si vor gasi putina impotrivire din partea opozitiei, caci spiritul de tradator al romanului a fost dintotdeauna mai presus decat interesul national.
@casandra
M-am uitat pe site-ul Eurostat(http.eurostat.ec.europa. ….) si la pagina 4,fig.4 respectiv pag.5,fig 2 (ambele se refera si la ponderea cheltuielilor cu remunerarea salariatilor din totalul cheltuielilor publice in 2006).
Astfel in 2006 cheltuielile cu remuneratiile salariatilor(angajati la stat)erau in UE 22,8% din totalul cheltuielilor publice iar in Romania erau 26.1%.(iar in EA 13(-aria tarilor care au adoptat moneda euro) era chiar 21,7%).
Si din 2006 situatia in Romania din acest punct de vedere s-a deteriorat extraordinar de mult(si din cauza compromisurilor necesare ptr.ca PSD-ul sa sustina guvernul Tariceanu).
Si diferenta aceasta de 3% este foarte greu de micsorat.De fapt si FMI a cerut reducerea treptata a ponderii cheltuielilor cu salarii tot cu acelasi procent din PIB in urmatorii cativa ani.
@Alina
Cifrele referitoare la cele mai mari venituri stat/privat exista si au fost facute publice de mass-media. Cel mai mare salariu declarat la privat in 2008 a fost de 1 milin de euro/anual. La stat, cel mai mare venit profesional nu a atins 100.000 de euro anual. Salariul minim la stat este un pic mai mare decat la privat, dupa cum stim.
Si cifrele referitoare la nivelul studiilor angajatilor din cele doua sectoare exista pentru Romania si pentru fiecare stat membru UE. Cauta la Eurostat. Pentru Romania, ponderea anagajatilor cu studii superioare in sectorul public este de 47%, la privat 11%. Cifrele pe care le-am dat in comentariul anterior reprezinta media europeana. Cum s-ar putea ca salariile medii sa fie egale in cele doua sectoare in aceste conditii?
Dar, desigur, discursul primitiv si ignar prinde bine la pipotele portocalii!
Ne uitam cu jind la calitatea serviciilor publice din alte tari, dar nu vrem sa vedem cum sunt ele obtinute si finantate. Spre exemplu, in Franta (al carei sistem de sanatate a fost pe primul loc in lume in 2000, dupa un studiu al Organizatiei Mondiale a Sanatatii), salariul median cel mai mare este cel al medicului specialist, directorul economic al firmei private avand salariul median cu 17% mai mic. Stim toti ca sistemul de sanatate din Franta este public. Poate asa se explica de ce in ultimii 3 ani au plecat sa profeseze in Franta peste 5000 de medici romani. La noi, orice contabil de firma mica sau mijlocie il sfideaza pe seful unei clinici.
Repet, cifrele exista daca vrem sa tinem cont de ele, nu de fanteziile si ipotezele nevrotice ale guvernantilor.
Romanul are o vorba: nu poti face din c….t bici si sa mai si trosneasca. Adica, nu poti obtine – in materie de servicii publice si politici publice – cu un buget public de 30% din PIB ce poti obtine cu unul de 48% din PIB. De aici porneste adevarul. Restul sunt vorbe pentru tampitii de serviciu ai natiunii. Saraca natiune!
Boc despre energie: “daca m-au pacalit cei de la ANRE va pacalesc si eu….”
Problema tocmai asta e, pe el il pacaleste cam toata lumea, mai ales pacaliciul de basescu
In alt limbaj decit cel de lemn utilizat de Boc asta s-ar numi simplu: MINCIUNA
Probabil aceste informatii depind de postul tv, pun pariu ca maine vor zice ca doamna Andronescu este vinovata pt 20 000 de disponibilizari…si ca ei vor executa pe restul. Sincer ma ia cu dureri de cap cand ma gandesc in ce scandal vom sta pt urmatorii 5 ani(cel mai putin). Iar in legatura cu domnisorul Honorius Prigoana, cu siguranta va castiga. Doar are taticul bani. Sau credem ca s-au schimbat romanii la nici o luna dupa alegeri. Va avea grija taticul si partidul, sa mai ocupe un loc in parlament. Mie sila de tot ce se intampla in tara asta.
Eu cred ca stiau foarte bine ce aveau de facut si inainte de alegeri: concedieri si scumpiri. Nu le-au aplicat inainte de 6 decembrie…tactica veche dar din pacate multi sunt inca ignoranti. Restructurare…trebuia facuta de mult, dar asa? Cum se poate face, pe ce principii, in ce domenii si mai ales, ce punem in loc?! Ce facem cu concediatii, unde-i angajam sau din ce le platim somajul si ce fac dupa ce se termina somajul…Spania…Italia poate? Sectorul privat…nu ii poate prelua, se tine in carje si i se da si un sut in dos de catre guvern, sustinere zero. Ce facem? De ce ne mai intrebam asta? E clar, sunt doar doua solutii in fata unui guvern cert incompetent: aplecam capul sau facem alegeri noi. De colaborare si conlucrare cu cei actuali pt interesul comun – naivitate pura.
http://taranimanui.wordpress.com/
draga alina gorghiu
este un dezastru in aceasta tara… si unul dintre principalii vinovati e clasa politica. adica voi toti: pnl, pdl, psd, udmr, etc… imi pare rau sa o spun, pentru ca am convingeri pur liberale dar vad ca in Romania doctrinele nu se aplica. numai luand din 2004 incoace am avut combinatii care mai de care: pnl cu pd, apoi din pd s-a despartit pld care s-a unit cu pd formand pdl, apoi pnl a ramas singur la guvernare dar sustinut de psd, apoi pdl a intrat la guvernare cu psd, apoi psd s-a unit cu pnl ca sa dea jos pe pdl, apoi pdl a facut guvern sustinut de voturi din psd si pnl…in fine, o intreaga harababura caragieleana… vorbim de salarii de bugetari, etc…pai cum sa mearga lucrurile bine cand in ultimii ani nu s-a vazut o politica bugetara coerenta, o executie bugetara coerenta si transparenta, cu bataie lunga, o strategie nationala sustenabila, nu doar pe hartie?
@HOMER
Nu sunt udmr-ist dar tare as fi vrut ca maniu sa nu fi semnat anexarea, dar daca tot s-a intamplat aceasta nenorocire ar fi bine ca exemplul de civilitate dat de maghiari si ardeleni, in general, sa fie preluat si in regat. Dar cer prea mult,nu-i asa ?!
Ca sa trec la proprietarul acestui blog si la comentariul la care anexez acest comment, zic:
Esti o fata frumoasa si inteligenta, ce nevoie mai ai sa teobosesti cu tot felul de bizbrizuri existentiale ?
@tibi
Da, ponderea cheltuielilor cu salariile in totalul chltuielilor publice este asa cum am citit amandoi. Dar cheltuielile publice(bugetele publice de cheltuieli) reprezinta in UE, in medie, 47% din PIB, iar in Romania cam 34% din PIB. Cifrele de la Eurostat marturisesc slabiciunea politicilor noastre publice si subfinantarea lor. Si8 daca tot le subfinantam, acum decidem sa reducem si numarul si calitatea servantilor publici. Cine o sa mai ramana sa serveasca interesul public? Care expert, care profesor, care medic? Carui tip de profesor imi vi incredinta copilul peste 2 ani, cand va merge la scoala? Carui tip de medic imi incredintez mama bolnava de insuficienta cardiaca congestiva? Carui expert in calitatea constructiilor sa-mi incredintez proiectul meu de a achizitiona un apartament nou, bine contruit, la standarde antiseismice ridicate si platiti cu un credit ipotecar pe 25 de ani? Ce fel de inspector va controla calitatea produselor alimentare pe care le cumpar si calitatea bucatelor pe care le comand la restaurant? Cine va asigura calitatea si securitatea medicamentelor si produselor farmaceutice puse pe piata? Niste (putini) oameni care se multumesc cu salarii de 200-300 de euro? Cum sa am incredere in ei si in expertiza/calitatea lor profesionala?
Daca am judeca problema doar din perspectiva ponderii cheltuielilor cu salariile in totalul cheltuielilor publice am ajunge in situatia in care, chiar si la un buget public de 2% din PIB, am cere ca salariile bugetarilor sa nu depseasca 20% din acesti 2%din PIB? Referinta trebuie sa o constituie partitia PIB-ului produs, nu?
S-ar parea ca ve-ti avea un tanar coleg, deputat Prigoana junior, posesor de lamborgini.
Vorbind serios, cred ca este o noua tentativa de a d-l presedinte de a discredita parlamentul, prin astfel de nominalizari.