Se puteau lua masuri anti-criza care ar fi dus Romania in alta situatie acum, in 2010. Dar nu vreau sa ma refer acum la trecut si la ce trebuia facut, ci vreau sa discutam un pic despre ce propunem pentru prezent. Chiar daca o parte dintre masurile despre care vom vorbi aici le-ati mai auzit sau citit, cred ca trebuie reluate, lamurite, studiate, daca vreti. Plus de asta, unii cititori ai blogului meu solicita in mod repetat aceste informatii si eu, constiincioasa, imi fac datoria
As incepe discutia de la faptul ca mediul de afaceri sta foarte prost la ora actuala. Unii au afirmat in repetate randuri ca aceasta criza este o scuza buna pentru managerii nepriceputi. Insa lucrurile sunt mai complicate de atat. Problemele sunt reale si le-am constatat in momentul in care au inceput disponibilizarile masive si reducerile salariale. Asadar, ideea PNL de a se renunta la impozitul forfetar este mai mult decat potrivita. Asta ar fi un prim punct din ceea ce numim relaxare fiscala, chestiune care se impune, avand in vedere ca firmele sunt sufocate de fiscalitate si parafiscalitate.
La fel de importanta mi se pare reducerea contributiilor sociale pentru cei care angajeaza someri sau creeaza locuri de munca. Acest lucru va conta mult pentru acesti angajatori care acum se plang de sumele mari pe care le platesc statului pentru un angajat. Si daca tot am ajuns la capitolul contributiilor sociale, mi se pare mai mult decat oportuna unificarea bazei de impozitare sau infiintarea ghiseului unic, lucru care ar usura considerabil actiunea de plata a obligatiilor fiscale.
In contrapondere vin si spun ca sunt total contraindicate noi taxe avute in vedere acum. Poate ca pe termen scurt pare ca salvam bugetul, insa nu facem decat sa obligam firmele la neplata datoriilor sau le trimitem direct spre desfiintare.
Iarasi somajul acesta fara cap si coada, taierea de aici, dar angajarea dincolo a altora nu creeaza decat dezechilibre, in niciun caz vreun efect pozitiv: ai de platit somajul unor oameni, dar si salariile celor pe care i-ai angajat. De ce insist pe asta? Pentru ca ni s-a tot vorbit despre reducerea cheltuielilor prin disponibilizarile facute. Dar autoritatile, agentiile si ministerele au angajat oameni in tot acest timp. E drept, nu masiv si numai pe posturi unice sau alte chichite care sa eludeze hotararea aceea care blocheaza posturile… dar asta nu minimizeaza efectul: cresterea cheltuielilor la stat.
Mai adaug si faptul ca guvernul incarca excesiv agenda publica cu teme artificiale, proiecte subtiri, criticate chiar de PDL-isti pentru lipsa de substanta. In aceste conditii, de briuas extrem, PNL se aude putin.
Nu pot incheia acest prim articol pe acest subiect fara a mentiona si accesul la finantare din bani europeni. In momentul de fata procedurile sunt greoaie, dureaza mult si sunt necesare acte peste acte. Nu este momentul sa perpetuam sistemul, ci sa inlesnim lucrurile, chestiune pe care am putea-o rezolva relativ repede. Si, mai ales, atunci cand se indeplinesc conditiile si exista fondurile, ministerele si autoritatile romanesti ar face bine sa raspunda prompt, nu sa amane raspunsurile pana la depasirea termenelor. Cunosc cazuri de-a dreptul hilare, daca nu am vorbi de criza si societati care depindeau de niste fonduri. Delasarea specific romaneasca a pus capac.
Ce va rog eu este sa dati o fuga si pe site-ul www.pnl.ro, pentru a citi pe indelete ce mai spune PNL despre criza, masuri si propuneri concrete. Apoi discutam. Si ca sa vedeti ca sunt deschisa la dialog, va marturisesc chiar ca sunt constienta ca PNL are toate aceste idei, dar nu e suficient de vocal pe teme economice, iar electoratul nostru se simte frustrat ca tocmai acest mesaj nu e destul de puternic. Poftim, vom incepe de aici!