Sa se stie
Ca sa mai stie si cititorii nostri ce vor avea de facut daca dau petreceri: astazi, la Senat, in Comisia juridica, a trecut cu acordul tuturor membrilor, proiectul de lege potrivit caruia, printre altele, ai nevoie de acordul vecinilor pentru a da petreceri galagioase.
O veste buna pentru cine are vecini petrecareti si destul de rea pentru petrecaretii care sunt prieteni cu decibelii scapati de sub control.




Noaptea de revelion nu se pune, se pune ziua de dupa.
Nu trebuie sa bati la fiecare usa, faci o adresa catre Primarie prin care ceri ceva, ceva care se poate obtine gratuit, gen vopsirea gardului din fata blocului, schimbarea lui, adresa care trebuie insotita de un tabel cu semnaturi si pe care fiind vorba de ceva gratuit il semneaza toata lumea. Dupa ce ai strans semnaturile, doar schimbi adresa cu cererea ta pentru petrecere la care anexezi tabelul si in acel moment, muzica la maxim ca e legal.
Nu sunt de acord.
Nu ca as fi genul sa dau party-uri, prefer o atmosfera linistita together with my girl, dar imi aduc aminte cu placere de niste momente foarte tari de cand eram mai mic
Pe de alta parte… generatia asta tanara e cam junkish, nu mai apreciaza party-urile asa cum se faceau odata, se distreaza altfel. Deci a cam ramas fara obiect legea.
By the way, de vreo 2 luni depun eforturi serioase pentru reintegrare printre copiii de liceu
) Trebuie sa-i inteleaga cineva si pe ei.
Acum sa nu ma comparati cu proful de sport de la Jean Monnet
)
atunci iti doresc sa ai vecini ca ai mei care incep cheful duminica si-l termina marti , canta guta din toti plamanii, acum ca vin sarbatorile o sa fie grozavie, i-a amendat si politia, am fost cu unu dintre ei si in tribunal, e pe black list la tribunal si la politie, dar degeaba , am ajuns la concluzia ca tre sa cumpar de la racketi doua grenade de mana si sa i le arunc in balcon cand o fi cheful mai mare sa nu scape unul , he he ,he, pacat ca n-am voie pt.ca mi-e frica de puscarie , uite asa ajungi sa-ti urasti aproapele, sa te zbarlesti ca pisica cand vede un caine doar cand il intalnesti pe scara , he,he,he, in fine legea e fff buna, una peste alta daca vrei sa chefuiesti mutat-te la casa sau du-te la carciuma si racnestee cat te tin plamanii, daca n-ai bani stai in banca ta ia-ti casti si asculta manele pana iti bubuie capul de aolelei si vaicareli , he,he, he,
@doru
Te agiti inutil. Grenade in balcon sa nu scape unul?
Pai nu e mai simplu sa vorbesti cu Guta sa cante in alta parte?
Blocul nostru are 2 scari a cate 55 de apartamente. Asadar, trebuie sa bat la 110 usi? Pai asta-i referendum, frate! Si cati trebuie sa fie de acord cu petrecerea? 50%+1 ?
În scurt timp petrecerile se vor transforma în parastase… Domniţa Roxana are dreptate… vecini mei ţin petreceri care fac părtaşi la decibelul vesel câteva mii de oameni. Dacă vorbim însă de o petrecere adevărată cu “serbarea berii” sau nu ştiu ce concert pe lângă Palatul Parlamentului… să tot fi 100 de mii de “vecini” (pe o rază de cam 4 or 5 km). Un meci al naţionalei şi se fac milioane de vecini ce trebuie să-şi dea acordul. Dar parastasul?
Omul mort prin înăuntrul său, chiar dacă pare viu pe dinafară, are înclinaţii spre gălăgie sensibilă, spre contorsionarea metalelor îmbătrânite de rugină. Ce mă fac eu dacă oraşul este alb şi adormit sub frig iar mie îmi vine să declam, cu gura lipită de ţeava de la calorifer, ca şi cum fierbinţeala ar veni din carnea versurilor lui Minulescu…
Rrrrrrăsar,
Mă-nalţ,
Cobor
Şi-apoi dispar,
Şi-apusul meu e totuşi răsărit…
Sunt vagabondul zilei de-a pururi solitar -
Portret unic şi veşnic, expus în infinit.
Cu magica-mi baghetă uriaşe -
Stăpâna hotărârilor eterne -
Deştept măturătorii albelor oraşe
Şi-adorm întârziaţii negrelor taverne…
Dau fluviilor graţii de reptile,
Dau mărilor priviri fosforescente,
Iar munţilor din zare, aspecte de gorile,
Şi brazilor, pe coaste, poziţii indecente.
Dau fructe noi smochinilor uscaţi,
Dau bronzului figură omenească,
Iar Regilor -
Pe socluri de marmură-nşiraţi -
Poruncitoare gesturi, ca-n veci să poruncească.
Iar când cobor,
Când calda-nfiorare
Se zbate-n cupa recelui repaos,
Azvârl sămânţă nouă în vechile tipare
Şi-ascult Perpetuarea cum fredonează-n haos!…
Băăăăăăăăăi vecinilor, auziţiiiiiiii?
Au plecat bucureştenii toţi la băi
Şi cu Vara n-au rămas în capitală
Decât morţii şi gardiştii…
Iar pe străzile pustii şi prin odăi -
Praful ce se-ngroaşă zilnic,
Şi-n covoare -
Moliile cu prezenţa lor fatală
Şi cu veşnica lor poftă de mâncare…
De urât că n-are ce să vadă
În monumentala noastră capitală,
Vara umblă toată ziua-n pielea goală
Prin apartamente-nchise
Şi pe stradă -
De la Parcul Carol la Şosea
Şi de la Şosea la Cotroceni,
Însoţită de o droaie de ţigani
Şi de olteni,
Care vând cireşi, rahat şi limonadă
Şi-o poftesc să cumpere şi ea…
Vara însă-i fata de la ţară -
Bleagă şi prostuţă ca o oaie -
Nu ştie că-n capitală
Este şi-o “Baie centrală”,
Şi când simte că-i zăduf din cale-afară
Se răsfaţă-n Dâmboviţa cât îi place,
Ca Suzana clasică, la baie…
Iar pe mal, gardiştii – cască-gură -
O mănâncă cu privirea lor şireată,
Ca bătrânii poftitori de trup de fată,
Şi se-ntreabă:
Ce să-i facă?…
Să-i dea pace,
Sau s-o vâre-n beci la prefectură?…
C H E M A Ţ I
P O L I Ţ I A!
Vreau un beciul prefecturi cu Vara!!!!! Unde-i procesul meu verbal de constatare?
Mi-e foame de clopot bătut în dungă, băi vecinilor!
Ascultaţi aici prin calorifere! Să răsune întreg cartierul nostru conectat la caloriferele iernii! Danga, langa… dar nu se aude nimic, clopotele sunt mute! Auziţi vecinilor că nu auziţi?
În oraşul cu trei sute de biserici,
De trei ani,
Sună clopotele-ntruna…
Şi oraşu-i plin de lume
Ce se-ntreabă:
- Unde-i sfântul?
Unde-i sfânta fără nume?…
Pentru cine sună-ntruna clopotele de trei ani?…
Preoţii-mbrăcaţi în negru, ca şi cioclii,
De trei ani,
Încruntaţi privesc mulţimea albă adunată-n stradă,
Preoţii-mbrăcaţi în negru păsărilor mari de pradă
Tremură când văd mulţimea răzvrătită de trei ani!…
- Unde-i sfântul?
Unde-i sfânta fără nume?
Să ne spună,
Pentru cine sună-ntruna clopotele de trei ani?
Cui trimitem noi atâtea lumânări
Şi-atâţia bani?
Unde-i sfânta iertătoare de păcate?…
Să ne spună…
Şi-ntrebările mulţimii răzvrătite
Se ridică
Ca şi valurile mării frământate de furtună,
Şi-n oraşul cu trei sute de biserici
Parcă pică
Din văzduh ameninţarea:
- Să ne spună… să ne spună…
. . . . . . . . . . . . . . . . . . .
În oraşul cu trei sute de biserici,
De trei zile,
Nu mai sună nici un clopot – nici un clopot de aramă;
Şi oraşul cu trei sute de biserici,
De trei zile,
Pare-a fi pictat în dosul unui geam de panoramă!…
Cât de trist este ca vecini să nu te audă cum strigi cu disperarea ultimului locuitor al lumii. Cine aude ultima suflare a ultimului om de pe pământ?
@Parmalat
Proful de sport crezi ca a facut galagie cat sa-i trebuiasca acordul vecinilor?
@Ramona
Oricum, s-a auzit de la usa.
@Parmalat
Nu te contrazic, doar ca nu s-a auzit el, s-a auzit ea, deci ei ii trebuia acordul vecinilor.
Bianca se auzea in tot hotelul si se auzea si pe Magheru… lol, never mind
)
Ramona, da-mi u add pe facebook te rog fiindk eu am add-urile blocate inca 3 zile.
Eu n-am cont pe facebook
Daca te hotarasti sa-ti faci, ai deja un prieten
@Parmalat
Am si prieten dar am o sora geamana care n-are prieten si are si cont de facebook. Te recomand?
@Ramona
Da, te rog sa ma recomanzi, i’m always happy 2 meet new friends
Mda… Noțiuni de genul: „gălăgie, zgomot, larmă” sau alte noțiuni de genul au un caracter maxim de subiectivism. Altfel percepe o pensionară zgomotul și altfel în percepe un tânăr. Fiind o chestiune subiectivă din câte știu eu trebuie să existe o reglementare care să zică în mod concret peste câți decibeli se consideră zgomotul ca fiind deranjant, puternic, etc. La ora actuală există ceva ordin al ministrului sănătății care reglementează chestiunea asta (nu mai știu exact care și nu mă apuc la ora asta să caut). Ideea e că zgomotul se măsoară în decibeli iar pentru a-l măsura e nevoie ca agentul constatator să aibă decibelmetru. În condițiile astea, legea nu va avea deloc aplicare. Dacă te amendează aiurea, pe baza simplei aprecieri a organului constatator și a faptului că o babă se declară deranjată, lipsa unui criteriu obiectiv pune în discuție însăși valabilitatea procesului-verbal. E evident recomandat și de bun simț ca în acele situații în care dai muzica tare să îți anunți măcar vecinii care au locuințele apropiate de a ta, însă există și situații în care te poți trezi cu poliția la ușă pentru simplul motiv că un vecin în loc să aibă el bun simț și să vorbească cu tine dacă îl deranjează ceva, cheamă poliția. În concluzie, cea mai bună soluție e bunul simț în raporturile de vecinătate, iar în caz contrar medierea.
Corectare la ce am zis mai sus „caracter maxim de subiectivism” = marjă mare de apreciere. Oboseala e de vină.
@Ciprian
Babele care fac in general reclamatii sunt pe jumatate surde. Chiar si asa, daca vor auzi pe la un post TV ca vine organul constatator cu decibelmetrul… nu cred ca scapi nici daca dormi la ora aceea.
De obicei babele alea consideră că înainte de a chema poliția este absolut necesar să bată în țeavă și să trezească tot blocul. Asta ca să fie sigure că bâlciul e maxim. Toate astea se fac probabil pe fondul unei plictiseli acute care îi încearcă pe unii pensionari și a încercării de a obține adrenalina specifică telenovelelor sau a altor emisiuni care implică un circ. Așa că ai dreptate. O babă, chiar dacă nu o deranjează chiar așa de tare muzica, probabil din plictiseală va încerca să îți dea senzații tari chemând poliția. Un lucru e cert. Eu n-am văzut încă polițist cu decibelmetru la el, care să stea la ușă cu un martor și să măsoare intensitatea zgomotului înainte de a te amenda. Prin urmare, în general la petreceri tu ai martori, iar martorii pot întotdeauna confirma că muzica nu a mers tare (asta dacă nu ai petrecut singur). Eu când stăteam la bloc niciodată nu m-am plâns din cauza gălăgiei. Motivul e simplu: nu se știe niciodată când vrei să dai tu un chef, sau ai mai mulți invitați care vorbesc mai tare și cred că e neplăcut să te trezești cu poliția la ușă, doar pentru că un vecin nu realizează că din moment ce locuiește la bloc, trebuie să-și tolereze vecinii (bineînțeles atâta timp cât chefurile nu au loc în fiecare noapte).
@ Ciprian
Ideea era cu mult mai simpla, adica baba aude la TV ceva senzational si in exclusivitate, ca vine cineva cu decibelmetru si de curiozitate sa vada cat de mare e decinelMETRUL si cum se foloseste el, face sesizare, chiar daca ea nu aude muzica, pentru ca oricum e surda.
Cipriane tata, blocul are apartamente cu o destinatie foarte simpla: DE LOCUIT. Vrei sa dai chef, du-te coane la restaurant si urla pana ragusesti sau da muzica la maxim pana ramai surd de ambele urechi. De ce trebuie sa fie partasi si restul locatarilor la “placerea” ta, sau sa TOLEREZE faptul ca nu se pot relaxa sau dormi? Inchipue-ti ca muzica pe care tu o auzi clar in urechi, la altii nu reprezinta altceva decat bubuieli in peret, deloc incantator. iSi mai gandeste-te ca intr-o zi una din “babele alea” este si mama ta, asa ca nu mai persifla oamenii in varsta.
@KAT
Depinde si ce muzica asculti. Nu toata muzica reprezinta “bubuieli in pereti”.
Eu cand o sa ajung baba, daca o sa ajung, chiar imi doresc sa-mi puna vecinii muzica, muzica buna care sa-mi aduca aminte de tinerete si chiar o sa-i rog sa o dea si tare ca probabil o sa fiu si putin surda, asta daca nu o sa fiu cumva si senila.
@KAT poate era de bun simț să urmărești discuția pe care am avut-o cu Ramona de la început și dup-aia să te apuci să îți dai cu părerea. Ai scos din context ceea ce am zis și te-ai băgat și tu în seamă ca o țață pusă pe scandal. 8-| . Discuția a pornit de la faptul că bun simț trebuie să existe de ambele părți. Când ai vecini, regula e aceeași indiferent că locuiești la bloc sau la casă: bunul simț și toleranța. Dacă tu consideri bun simț sau toleranță faptul că unele persoane cretine în loc să vină să îți zică să dai muzica mai încet cheamă poliția, atunci e problema ta. Eu însă zic așa: Dacă nu poți să îți respecți vecinii, să-i înțelegi atunci când poate își serbează ziua de naștere sau poate fiind tineri cheamă și ei din când în când niște prieteni la ei să joace un remi sau mai dau câte un chef, atunci n-ai decât să te muți în inima pădurii și să locuiești acolo singur în pustietate. Cât timp însă ai vecini, toleranța trebuie să funcționeze de ambele părți și doar excesele trebuie sancționate. Discuția cu Ramona viza faptul că există persoane care îți cheamă poliția sau bat ca proștii/proastele în țeavă doar ca să se afle în treabă, în loc să vină la tine la ușă și să îți zică față în față că îi deranjează ceva. Din discuția cu Ramona am căzut de acord că în general, în această categorie de oameni predomină babele. Asta nu înseamnă că toți fac așa sau că nimeni nu face așa sau nu știu ce altceva ai înțeles tu din discuție. Părinții mei au locuit la bloc treizeci de ani, însă niciodată nu au chemat poliția și niciodată nu s-au dus la un vecin să bată la ușă pentru că din când în când dădea câte un chef. Chiar dacă nu anunța. Au existat situații când eu dormeam liniștit în timp ce vecinul de lângă mine dădea chef, dar culmea e că nu m-a trezit acel vecin, ci un alt vecin care bătea ca un cretin în țeavă, țeavă care era lângă capul meu. După logica celor care cheamă poliția pentru orice, trebuia să chem și eu poliția să îl amendeze pe cretinul care bătând în țeavă într-un bloc de nouă etaje a trezit tot blocul. E vorba de bun simț. Atâta tot.
@Ramona e bună poanta cu baba surdă. Nu m-am prins din prima.
@KAT. O ultimă mențiune. A locui nu e totuna cu a dormi. Tocmai asta e. A locui presupune să tolerezi și mașina de spălat a celuilalt, copii mici care urlă ca descreierații, o babă care nu aude prea bine (că tot vorbeam de babe surde) care strigă când vorbește normal, un vecin care se uită la televizor noaptea când e liniște și care poate fără să își dea seama a dat drumul puțin mai tare la televizor, o persoană care folosește în preajma sărbătorilor o mașină de tocat carne automată (mașinile alea fac un zgomot infernal), sau niște colindători care vin la vecinul când tu nu aștepți musafiri și vrei să dormi, etc. La fel cum tu ai ales să stai în bloc, la fel au ales și alții, nu neapărat pentru că le place la nebunie, ci pentru că nu au avut o altă soluție. Am stat în cămin în Cluj, erau momente când eu vroiam să dorm pentru că aveam examen, iar alții dădeau chef deoarece era ziua cuiva. Ce trebuia să fac? Să mă duc să mă cert cu ei? Când venea rândul meu nu crezi că îmi răspundeau cu aceeași monedă? La fel cum e zici tu despre muzică, eu îți zic faptul că există o suită întreagă de lucruri care pot genera o gălăgie infernală, însă toate intră în ceea ce se numește a locui. Crezi că mașina de spălat când e în faza de centrifugare e o plăcere pentru vecinul care are apartamentul sub tine? Îți zic eu că nu. Presupun însă că nu a chemat pentru așa ceva vecinul poliția.
@Ciprian
Ai stat in camin si vroiai sa dormi cand altii dadeau petreceri?
Pai examenul se poate amana, petrecerea nu. Daca nu iei toate examenele inseamna ca mai prinzi un an intreg de petreceri. Am patit-o si eu cu anul doi.
Daca vrei sa dormi inainte de examen, vezi ca are KAT un loc liber intr-un bloc “cu o destinatie foarte simpla: DE LOCUIT.”
Fratele Elenei Udrea ameninţă ziariştii că le dă “căpăţâni în gură” nu cumva Mădălin Voicu avea dreptate atunci când spunea că “Udrea e co-etnică de-a mea”