Arhiva categoriei «old-bun simt»

26

Comentarii

Postat pe
Jan. 18, 2010

Adaugat de
Alina Gorghiu
la 08:01 pm

Ne mai trebuie diplomă?

Proverbul ,,Ai carte, ai parte” începe să fie desuet. De ce spun asta? Pentru că am aflat (nu că n-as fi bănuit deja) că în zilele noastre o diplomă de studii universitare nu garantează neapărat şi un salariu mare. Acest fapt e sustinut şi de posturile pentru cei care au doar o diplomă de Bacalaureat sau de şcoală profesională. Aceştia pot primi o remuneraţie chiar de 5.000 de lei. Specialiştii în resurse umane consultaţi de capital.ro au întocmit o listă a celor mai bine plătite posturi pentru care nu ai nevoie de o diplomă de studii superioare. Astfel, aflăm că persoane care nu au terminat o universitate, dar au job-uri de asistent director general, şef depozit, tehnician, specialist logistică sau specialist în protecţia muncii, pot primi salarii situate în intervalul 2.800 – 5.000 de lei net lunar. La acestea se pot adăuga diverse scheme de bonusare, în funcţie de politica fiecarei companii.

Chiar şi aşa, eu cred în continuare în valoarea diplomelor.

 

10

Comentarii

Postat pe
Jan. 18, 2010

Adaugat de
Alina Gorghiu
la 05:01 pm

A mai trecut un an…

Si a venit taierea motului. Mie mi se pare usor barbar obiceiul, dar copilul superb!

Cu si fara mot :)

28

Comentarii

Postat pe
Jan. 18, 2010

Adaugat de
Alina Gorghiu
la 09:01 am

Stam prost la incredere

Foarte mirata n-am putut fi la aflarea sondajului despre increderea bucurestenilor in primarii de sector. Adica, 47% dintre intervievati nu vad o proportie acceptabila intre promisiunile facute in campanie si cele indeplinite, potrivit sondajului ‘Încredere şi favorabilitate’, realizat de GSSC Avangarde.
Pai, s-o luam pas cu pas: este curatenie in oras? sunt reparate sau in curs de reparare strazile noastre? cand se incepe o lucrare (vezi vesnicele pasaje) se lucreaza eficient si repede? este posibil sa existe in Bucurestiul anului 2010 strazi neasfaltate, fara canalizare? programele sociale ale primariilor sunt gandite cu cap si ajuta oamenii intr-adevar? taxele percepute (dupa ce stai la cozi si esti plimbat la nu stiu cate ghisee) sunt folosite in modernizarea administratiei locale? parcurile si locurile verzi sunt amenajate si ingrijite cum ar trebui?…

Pot sa o tin asa mult si bine, important este ce raspunsuri dam acestor intrebari. Cred ca la un astfel de test primarii capitalei noastre nu ies prea bine, nu toti. Ca sa nu fiu nedreapta, sunt si cazuri in care edilii au bunavointa, dar ii franeaza sistemul buruienos si labirintic. Atunci nu le ramane decat sa se lupte… uneori chiar cu cei din Consiliul local, asta e culmea.

Asadar, suntem in urma la incredere, dar primii la promisiuni. Ce ar fi daca am face mai mult si am vorbi mai putin? Si cand mergem la urne si spunem ca votam pentru un Bucuresti mai curat, mai frumos, mai… sa incercam sa si punem in practica aceste ganduri.

25

Comentarii

Postat pe
Jan. 14, 2010

Adaugat de
Alina Gorghiu
la 08:01 pm

15 ianuarie – mereu ziua lui Mihai Eminescu

La scoala fiind, imi amintesc cum pregateam tot felul de serbari cu ocazia acestei zile. Era important sa participam, sa fim acolo, sa recitam sau sa cantam melodii cu versuri din poeziile lui Eminescu. Imi placea „Luceafarul”, dar era trist. Ma fermeca „Floare-albastra”, iar „Scrisoarea III” ma facea sa fiu mandra de Mircea al nostru… Ce mai, Eminescu a facut clar parte din copilaria mea si viata mea de elev.

Uite ca maine, de la ora 18.00, m-am hotarat sa redau o particica din farmecul pe care l-am respirat si trait atatia ani, cand imprumutam carti de la biblioteca, cu foile ingalbenite, mirosind a tipar… ce amintiri. Oricum, organizez un concurs de recitari pentru cei mici. Ii astept sa ne incante cu fragmente din Eminescu, la sediul din 13 Septembrie nr. 201, iar pe cei mai buni ii voi recompensa cu dulciuri si carti pe saturate. (pe toti, dar ei inca nu stiu. :-) )

Asa ca, daca nu ajungeti si voi, macar ganditi-va la versurile voastre preferate scrise de Mihai Eminescu. Eu vi le impartasesc pe ale mele dragi versuri:

De-or trece anii…

De-or trece anii cum trecură,
Ea tot mai mult îmi va plăcé,
Pentru că-n toat-a ei făptură
E-un “nu ştiu cum” ş-un “nu ştiu ce”.

M-a fermecat cu vro scânteie
Din clipa-n care ne văzum?
Deşi nu e decât femeie,
E totuşi altfel, “nu ştiu cum”.

De-aceea una-mi este mie
De ar vorbi, de ar tăcé:
Dac-al ei glas e armonie,
E şi-n tăcere-i “nu ştiu ce”.

Astfel robit de-aceeaşi jale
Petrec mereu acelaşi drum…
În taina farmecelor sale
E-un “nu ştiu ce” ş-un “nu ştiu cum”.

Mulţumim Editurii Humanitas care a avut amabilitatea de a ne sprijini în acest demers prin oferirea unor cărţi care urmează a fi acordate drept premii copiilor.

12

Comentarii

Postat pe
Jan. 14, 2010

Adaugat de
Alina Gorghiu
la 02:01 pm

Despre neajunsurile soferilor

Dragi soferi si soferite, posesori de masini, stiu ca ati mai citit despre acest subiect, dar vreau sa cititi si pe blogul meu, pentru ca este o chestiune importanta: RCA-ul majorat fara masura. Iata un subiect care ne arde rau la buzunare. Nu mi-a venit sa cred cand am auzit ca s-a ajuns si la majorari de pana la 50%. De ce? Cum explicam asa ceva? Nu, va rog, explicatia potrivit careia preturile asigurarilor  cresc din cauza numarului mare de accidente inregistrate, a scumpirii pieselor auto, precum si din cauza tarifelor practicate de service-uri… nu o pot accepta. Ce vina am eu ca altii fac accidente? 

In jurul meu lumea este nervoasa din cauza acestor taxe peste taxe si lucruri care trebuie platite, prietenii mei imi spun ca inceputul de an este oribil, pentru ca sunt multe de platit, iar RCA-ul asta a pus capac. Pot sa va spun ca sunt de acord si chiar sustin parerea celor care sunt indignati pe multele taxe de drum, pentru drum, pentru pod, sub pod, ah…  cand noi ne distrugem masinile pe autostrada… nu mai vorbesc despre craterele din strazile capitalei si a altor orase din Romania mereu surprinzatoare.

groapa-in-asfalt.jpg

Chiar asa, voi cat platiti RCA-ul? Si vi se pare ok?

32

Comentarii

Postat pe
Jan. 12, 2010

Adaugat de
Alina Gorghiu
la 11:01 am

De ce imi displace ca sunt roman

Acum ceva putina vreme scriam un post ce se chema Parlamentul cui? .Cel mai interesant comentariu a fost al Mihaelei,

mihaela a scris:
Ianuarie 7th, 2010 la 9:44 am

Buna Alina!
La multi ani!
Am revenit in tara dupa vacanta de Sarbatori si iata de ce imi displace ca sunt roman….

1. Pentru ca ne uram intre noi.
Ardeleni vs. bucuresteni, olteni vs. moldoveni, posesori de Logan vs. posesori de BMW sutit de la nemti, admiratori ai lui Mircea Badea vs. critici ai lui Mircea Badea, dinamovisti vs. stelisti, corporatisti vs. antreprenori, cumparatori vs. dezvoltatori imobiliari etc etc….

2. Pentru ca suntem “Gica Contra” din nastere.
Orice initiativa in mintea noastra este sortita esecului. “Cum, afacere in agricultura? Nu ai nicio sansa. Sa vinzi cartofi la piata, nuuuu! Sa deschizi un chiosc, nuuu, te mananca mafia locala, iti sparg astia magazinul, vine banca si iti ia casa, etc, etc….”. Nici nu vedem ca altii reusesc in jurul nostru … “Eh, astia au pile” Citeste tot

37

Comentarii

Postat pe
Jan. 08, 2010

Adaugat de
Alina Gorghiu
la 03:01 pm

America – ”ţara tuturor posibilităţilor”?

Dacă până acum puteam spune ca America este ”ţara tuturor posibilităţilor” gândindu-ne în general la oportunităţile pe care le oferă, iată că din ce în ce mai multe tablouri dramatice vin din zona tărâmului American. Criza a transformat acest loc care, până nu demult, era “de vis”, într-un coşmar pe care unii îl trăiesc la modul cel mai real cu putinţă, în timp ce alţii doar asistă.
La începutul acestei săptămâni, agenţia Associated Press a publicat un material video în care arăta situaţia celor care sunt nevoiţi acum să locuiască prin canalele Las Vegas-ului după ce au rămas fără casele pe care le-au cumpărat în momentele în care se aflau pe culmile unei prosperităţi financiare care s-a dovedit fragilă.

Despre aceeaşi prosperitate fragilă este vorba şi în materialul realizat de CNN, care prezintă situaţia celor au trebuit să părăsească locuinţele după ce băncile au realizat executări silite masive în urma crizei.
Nu că ar fi o consolare, dar aflăm că nu numai la noi gasim la tot pasul oameni ai străzii şi copilaşi care sunt nevoiţi să trăiască prin canale de pe o zi pe alta…

32

Comentarii

Postat pe
Jan. 07, 2010

Adaugat de
Alina Gorghiu
la 03:01 pm

Ce nu se poate. Si ce se poate

Vreti sa fiu sincera? Eu nu cred ca putem acum sa marim punctul de pensie cu 100 de lei si sa reducem contributiile pentru asigurari sociale (pensii, somaj, accidente de munca) cu 10%. Nu e vorba ca nu ar trebui. Ba ar trebui; pensiile abia ajunsesera la un nivel mai aproape de decenta, si doi ani de inghetare a cresterilor le-ar duce inapoi la nivelul dinainte de 2005. Iar contributiile sociale sunt in continuare prea mari, ajungand aproape de o treime din costurile muncii.

Dar nu e de unde. 15 miliarde de lei e enorm, chiar nu ai de unde sa tai, iar cresterea deficitului bugetar ar insemna pierderea banilor de la FMI, adica tocmai a banilor din care se vor plati salariile bugetarilor si pensiile in urmatoarele luni de criza. Cerc vicios curat…

De aceea cred ca, in cele din urma, va trebui sa gasim o solutie rezonabila. Ceva trebuie facut, de ceva ceva s-ar gasi si resurse. Daca e sa aleg unde sa mai intindem coarda bugetara putin, eu as prefera sa incurajam relansarea economica si crearea de locuri de munca. Astfel, ar creste si incasarile, din taxe si impozite mai mari si colectate de la mai multi contribuabili. Pe romaneste, ceea ce ar fi si bun si ar fi si realizabil ar fi o reducere de macar 2% a contributiilor sociale. Ar fi loc in buget sa taiem alte cheltuieli, si ar da o gura de aer proaspat intreprinzatorilor, ajutandu-i sa isi echilibreze companiile si, sa speram, sa mai angajeze oameni.

Ce ziceti, indraznesc prea mult sau prea putin?

35

Comentarii

Postat pe
Dec. 28, 2009

Adaugat de
Alina Gorghiu
la 01:12 pm

Salarii, pensii, munca…

Dintr-un obicei de care nu mai pot scapa, am deschis televizorul la stiri. Cum Craciunul a trecut, am zis sa strecuram cateva teme de actualitate. Armele de la Ciorogarla… nu-mi place subiectul… cum se va lucra pe buget… interesant… A, il vad pe proaspatul ministru de la Munca. Ce zice? Ca nu scad salariile. Iar ineptia asta? Pai parca ni se spune ca salariile nesimtite din aparatul de stat vor fi desfiintate. Ma rog. Mai zice ceva. Un paradox: in 2010 vom avea in jur de 70 – 80.000 de posturi restructurate, dar se vor face si angajari unde va fi nevoie. Asta este foarte interesant. Ca si urmatoarea declaratie: unele salarii mai mici de 700 lei vor creste; legea salarizarii unice va ingheta salariile. Dar hotarati-va odata! Scad sau cresc salariile? Dati oameni afara sau angajati? Aveti habar ce faceti acolo sau bajbaiti prin intuneric in cautarea felinarului… iar ca sa gasiti felinarul aveti nevoie de… felinar (ca in povestea Alice in Tara Minunilor)…

Incerc sa ma calmez si sa scot ce este mai bun din stirea asta si declaratiile astea dezlanate: va fi un an groaznic, dar cineva lucreaza pentru noi… sper.

29

Comentarii

Postat pe
Dec. 24, 2009

Adaugat de
Alina Gorghiu
la 12:12 pm

E Ajunul!!!

Cand eram mica asteptam atat de entuziasmata ziua asta… Stiam ca vine mos Craciun si stiam ca are mereu ceva pentru mine. Parintii mei nu au conceput Craciunul fara bradut si tot apanajul, iar alaiul celor care impodobeau bradul era intregit si desavarsit de… mine, fireste. Eram artista la decoratiuni, la pozitionatul globurilor pe crengutele cele mai potrivite. Si, la final, eram foarte mandra de ceea ce iesea.
Pana aici, nimic neobisnuit. Cred ca toti facem asta. Cu totii, copii fiind, primim sarbatorile cu bucurie si stim sa ne bucuram, sa radem cu pofta si sa avem emotii autentice. Le pierdem noi astea pe parcurs… cand devenim “oameni mari”, dar ce bine ca vine Craciunul o data in an, ca sa ne tina spiritul treaz si sa ne aminteasca de bucuria din noi.

As vrea sa ma refer un pic la mini sondajul meu. Nu am pretentia ca poate fi luat ca sistem de referinta, pentru ca este o simpla consultare de parere, insa spune ceva. Nu stiu daca ea, criza, v-a adus in familie in numar mare, nu stiu daca pur si simplu simtiti ca asa este firesc, cert este ca iata, foarte multi petreceti sarbatorile acasa, IN FAMILIE. Ma bucur teribil sa ma stiu inconjurata de familie, asa ca va respect si va felicit pentru alegerea facuta si va doresc niste sarbatori… hmmm… cum sa fie?… cum mi le-as dori si eu: cu dragoste, caldura, cei pe care ii iubiti aproape, prieteni dragi, miros de cozonac, luminite colorate in bradut, colinde (Hrusca sau ce vreti voi), clinchet de pahare… hai ca va fi frumos.

As vrea sa va mai ganditi ca face bine o cura din aceasta de dezintoxicare de rele… :-)deja sunt in spiritul Craciunului.

37

Comentarii

Postat pe
Dec. 23, 2009

Adaugat de
Alina Gorghiu
la 12:12 pm

Bravo lui!

Macar am vazut azi un lucru in sala: Senatorul Campanu, fost PNL, actualmente independent, a luat cuvantul, aducand elogii guvernului Boc. La finalul cuvantarii sala nu a avut nicio reactie, doar Victor Socaciu, deputat PSD, i-a spus raspicat Rusine! El este cel care, pentru a vota acum 3 luni pentru motiunea de cenzura impotriva guvernului Boc 1, a venit direct din spital, unde facuse un transplant de rinichi.

16

Comentarii

Postat pe
Dec. 16, 2009

Adaugat de
Alina Gorghiu
la 02:12 pm

5 e inzapezit

Stirea zilei de ieri a fost ca primarul Vanghelie nu a incheiat contract de deszapezire pentru sectorul 5. Stirea zilei de astazi este ca sectorul 5 este cel mai napastuit, ingropat in zapada si cu masini care abia circula.

Eu inteleg ca nu mai avem bani de Vanghelion, dar chiar nici de masini care sa ne scoata din zapada nu mai avem?Imi place ca la televizor toti spun ca au luat masurile cele mai bune, ca au facut comandamente de iarna si alte organisme unde se consulta si mai stiu eu ce decizii iau.Pana una-alta, de la oamenii astia nu primim decat sfaturi bune… ma rog, de la unii dintre ei.

Astept vesti si de la voi, chiar fotografii cu imagini din sectorul 5, sa mai fortam lucrurile, ca poate crede lumea ca avem ceva cu primarul Vanghelie.