As vrea ca articolul de astazi sa va lamureasca un pic asupra legilor sub incidenta carora intra infractiunile electorale si sa incepem sa discutam despre noutatile pe care le aduce noul Cod penal, care nu este inca in vigoare, dar care a fost adoptat deja de Parlament.
Asadar, normele care prevăd organizarea şi desfăşurarea procesului electoral sunt grupate în mai multe legi speciale. Încălcarea dispoziţiilor prevăzute de aceste legi se clasifică în contravenţii şi infracţiuni, pentru care se aplică sancţiuni specifice:
Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
Legea 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale;
Legea nr. 370/2004 pentru alegeri prezidenţiale;
Legea 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European
Legea 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului;
Noul Cod Penal a fost adoptat de Parlament, în urma angajării răspunderii de către Guvern, la data de 22 iunie 2009. S-a considerat preferabilă regruparea infracţiunilor electorale într-un titlu distinct al noului Cod penal, pentru a asigura o mai mare stabilitate acestor texte, dar şi pentru a elimina paralelismele existente, în prezent, în reglementare.
Exista diferente notabile intre incadrarea faptelor de corupere electorala stipulate in actuala legislatie si prevederile noului Cod penal. Spre exemplu, Art. 54 din Legea nr. 3/2000 sancţionează penal doar corupătorul, nu şi alegătorul care a primit banii, bunurile sau foloasele respective, în scopul votării sau nu la referendum.
Noul Cod penal nu face diferenţiere în ceea ce priveşte sancţiunea aplicabilă coruptului şi cea aplicabilă corupătorului.
In urmatoarele articole vom insista asupra comparatiilor intre noul Cod si legile aplicabile campaniei electorale, votului, candidaturii si asupra celorlalte elemente care deja ne “imbogatesc” viata, dar care vor deveni presante in campania electorala, incepand cu 10 mai a.c.
Cuvinte cheie: Alegeri, campanie, cod penal, corupere, infractiuni, parlament