Interviu
Multumesc, Blogatu, pentru interes si implicare! Cititi mai multe despre ce cred ca se intampla zilele acestea in interviul acordat.
Articolele etichetate cu «interviu»
Nou in blogroll
nenea.ro, un blog simpatic, prietenos, cu interviuri fresh, care merita citit. Imi place stitul degajat si apropiat in care stabileste posesorul relatiile cu intervievatii, dar si cu cititorii blogului. Ma bucur ca l-am descoperit.
Interviu Theodor Paleologu
Tot pentru cursa de biciclete, normal… 
Multumesc frumos d-lui Paleologu pentru promptitudine si prospetimea raspunsurilor. Delectati-va, in cele ce urmeaza:
1. De ce bicicleta si nu masina?
In primul rind, pentru ca nu nu stiu sa conduc si, in al doilea rind, pentru ca imi place.
Am locuit mereu -cu o exceptie: South Bend, Indiana- in orase mari cu excelente sisteme de transport in comun: Paris, Berlin, Boston. N-avea rost, asadar, sa-mi bat capul cu o masina.
De bicicleta m-am apucat insa destul de tirziu, pe vremea cind eram ambasador la Copenhaga. Acolo multa lume umbla cu bicicleta, incepind cu ministri, deputati si ambasadori. Pistele pentru biciclete sint excelente si generoase, asa ca e o placere sa mergi cu bicicleta -atunci cind nu ploua, fireste.
2. Pentru cineva care a citit Schopenhauer de mic, guvernat de un pesimism practic, dupa cum v-ati autodefinit intr-un interviu celebru, ce mai poate aduce pedalatul pe bicicleta?
Ma amuza ca il aduceti in discutie pe Schopenhauer: ma invitati aproape sa raspund ca mersul cu bicicleta echivaleaza cu o cura de optimism. Eu l-as invoca, insa, pe Montaigne care mergea calare in fiecare zi: bicicleta este echivalentul modern al calului. Regret ca nu sint si calaret.
3. Care a fost cel mai lung traseu pe care l-ati parcurs pe bicicleta? Dar cel mai interesant?
Cel mai lung traseu cu bicicleta a fost de la resedinta mea ambasadoriala din Hellerup pina acasa la Dan Popescu, unchiul lui Dinu Patriciu. Sta undeva la nord de Copenhaga, in drum spre Helsingor. E un drum foarte frumos: intii se merge pe sosea, pe marginea marii, apoi prin padure. Nu e un drum cine stie ce lung -probabil vreo 15 km-, dar e minunat si l-am facut de mai multe ori. A si fost foarte interesant, pentru ca una din dati am stat de vorba indelung cu nepotul domnului Popescu.
4. Va place sa pedalati singur sau insotit? De ce?
Evident ca cel mai placut e intr-o companie agreabila. Dar nu totdeauna ai asemenea noroc: “ca matale, bobocule, mai rar cineva”, vorba lui Nenea Iancu.
Cu fi-miu m-am plimbat cel mai mult, in special la Copenhaga. Dar si plimbarea solitara are frumusetile ei: iti permite mai multa libertate si lasi gindul sa hoinareasca. In plus, iti confera o anumita clandestinitate, deloc dezagreabila…
Burta jos!
Daca jurnalistii pot veni la cursa pe bicicleta, si tu poti
Cititi interviul pe care i l-am luat Roxanei Jipa, redactor Biroul Investigatii – revista Kamikaze. Am facut un pic schimb de roluri.
1. Mita biciclista este un personaj consacrat. Ti s-a intamplat sa fii astfel etichetata de colegii de gazeta?
Nu. Am primit eu multe etichete dar de asta am scăpat. Oricum, în redactie la noi biciclistii sunt priviti cu ochi buni pentru că nu atentează la locurile de parcare din curte, mai ales acum că si-a făcut loc în perimetru si o teresă cu plasmă pe timpul campionatul mondial de fotbal.
2. Politicianul biciclist este o raritate. Poate deveni, in timp, o imagine obisnuita in perceptia publica?
Eu cred că biciclistii în general s-ar încadra perfect în speciile pe cale de disparitie dacă judecăm după lista întreagă de pericole la care se expun în trafic. Pînă nu se va circula decent nu ar trebui să ridicăm pretentii nimanui să ia bicicleta de coarne.
Evident dacă nu vorbim de Theodor Paleologu este într-adevăr greu să-ti imaginezi un om politic venind cu bicicleta cu girofar la serviciu sau eventual în coloană oficială cu SPP-istii transpirati după el. Orice astfel de aparitie ar intra automat sub semnul exercitiului de imagine. Asta nu exclude faptul că un om politic ar putea merge pe bicicletă si de plăcere. Predispozitia spre miscare tine de fiecare individ în parte.
3. Scrisul si pedalatul. Ce legaturi exista intre ele?
Ar fi frumos ca scrisul să fie ca mersul pe bicicletă, anchetele să fie eco si să curete coruptia aruncînd deseurile care sufocă bugetul în curtea parchetelor, textele să fie bio si să nu îngrase mintile cititorilor cu informatii junk. Din păcate scrisul în presă în ziua de azi arde neuronii nu caloriile.
4. Ai avut vreo aventura in trafic?
Biciclistii au sapte vieti ca pisicile, cu exceptiile de rigoare evident. Fiecare zi si fiecare traseu îti oferă un challenge: o portieră care se deschide fix în fata ta, o tigară aruncată pe geam, un cetătean care îti aruncă în stradă găleta în care tocmai si-a spălat masina, pietoni care cred că pista de biciclete e desenată pentru ca ei să nu se rătăcească, masini parcate aiurea, cioburi, cuie, cabluri atîrnate deobicei la nivelul gîtului pe post de streang, soferi care nu te vad sau soferi care te vad dar ar dori să scape de acest stres.
5. Pe 19 iunie, cand vei veni la cursa organizata de mine, pentru ce vei pedala?
În principiu voi pedala de plăcere. Dacă asta mai serveste si la altceva foarte bine.
Bicicleta la putere!
Mai este putin pana pe 19 iunie, cand vom pedala impreuna. Abia astept, pentru ca voi reintalni oameni dragi, pasionati de ciclism sau pur si simplu dornici de relaxare in aer liber, curiosi ce inseamna cursa asta, sustinatori ai sportului si alti adepti ai pedalatului.
Dar pana atunci, impartim impresii despre biciclete, plimbari si alte subiecte atat de dragi mie, mai ales acum, cand suntem stresati si incarcati cu tot felul de probleme… Ma refer la discutiile purtate cu noii mei parteneri in proiectul “Burta jos”, cei de la bicla.ro.
Mi-au luat unul dintre cele mai simpatice interviuri, cu intrebari fresh si o abordare relaxata
Va invit sa-l cititi, apoi sa faceti o plimbare pe site-ul bicla.ro, pentru ca e tineresc, e animat si plin de informatii: interviu aici
Le multumesc pentru colaborare si pentru ca popularizeaza actiunea mea, cu traditie deja (ce bine ma simt )
Dantura sanatoasa – mereu la moda
De curand am dat un interviu pentru site-ul Dentist.ro privitor la obsesia mea cu spalatul dintilor. Si am fost placut surprinsa de continutul acestui site, deoarece este un subiect care nu se epuizeaza niciodata. Oricat de des am auzi despre ce trebuie sa facem sa ne pastram dintii sanatosi si un zambet deschis, mereu uitam cate ceva. Parca fac reclama la pasta de dinti, nu? Am trecut insa prin atatea belele cu dintii, ca mai bine ii tocesc spalandu-i
Superlativele VIP
Nu prea apuc sa va povestesc in timp real care sunt evenimentele la care particip, asa ca, desi cu cateva zile intarziere, o fac acum Luni seara am poposit la domeniile Stirbey, la invitatie unei doamne deosebite, redactor sef adjunct la Revista Vip, Delia Nastac, careia ii multumesc pentru amabilitatea de a ma fi invitat. Multa lume, o gramada de staruri pe care noi, oamenii de rand, le vedem doar la tv. Si Crin Antonescu a primit un premiu, dar, pentru ca am ajuns mai tarziu, am rata decernarea
Una peste alta atmosfera buna, Damian pe scena, premiati meritorii…si sa nu uit, trebuie sa fac reclama ultimului numar al Revistei Vip, cu Andreea Raducan pe coperta, ca poate asa cititi si interviul dat de mine in paginile revistei. ;)
Autentic: Eugen Istodor!
Nu stiu cum am avut norocul sa accepte sa imi raspunda la cateva intrebari, dar s-a intamplat! De obicei domnia sa este in postura celui care pune intrebarile la Academia Catavencu, in cadrul acelui gen de interviu proaspat, neconventional, anti-regula
Va astept maine la cursa!
Citeste tot
Interviu
Nu e prima data cand va marturisesc cinstit ca nu sunt o fata desteapta.
Cred ca merita sa cititi numarul asta din QMagazine. Coperta este senzationala, cu o poza a Vioricai Costiniu pe masura interviului Domniei Sale.
Am raspuns si eu catorva intrebari. Ii multumesc Florianei Jucan (o femeie extrem de interesanta) pentru invitatia facuta.
Cititi revista, http://www.qmagazine.ro, face toti banii
Loading ...
