Ne definim si noi?
Societatea romaneasca a ajuns la faza de structurare. Dupa o lunga perioada de intoarcere spre sine, de regasire morala si axiologica, de pozitionare individuala, romanii incep sa manifeste interes fata de apartenenta la grup, fata de agregarea in comunitatile geografice, culturale, economice, de interese…O asemenea structurare sociala presupune si regandirea mijloacelor partidelor politice, prin constientizarea nevoilor si intereselor specifice de grup. Fie ca e vorba de grupuri cu interese sociale clar conturate in aceasta perioada, precum profesorii, functionarii publici, pensionarii, de grupuri cu interese profesionale sau economice precum intreprinzatorii mici si mijlocii, reprezentantii marilor companii, liber profesionistii, de grupuri cu interese comunitare conturate geografic precum grupurile de localnici pro si contra proiectului Rosia Montana ori grupurile de autonomisti secui, de cresterea gradului de interes fata de tema ecologiei, de forta de convingere in crestere a femeilor. Dar si de grupuri cu idei aparent mai “specifice” precum protectia animalelor, dreptul de a detine arme, libertatea avortului, a consumului de droguri, a prostitutiei, sau cu interese strict circumscrise precum navetistii, studentii caministi, vegetarienii, etc. Intr-o asemenea situatie, societatea romaneasca devine, in sfarsit, o societate deschisa, pluralista, bazata pe suprapunerea si interactiunea unor grupuri si tendinte, dar mai ales a unor micro-grupuri si micro-tendinte. Pentru ca evolutia occidentala a divizarii marilor grupuri sociale, regionale ori culturale in segmente mai inguste si mai coezive se regaseste in mod evident si la noi.O analiza sociologica de amanunt este esentiala pentru segmentarea micro-grupurilor si micro-tendintelor din societatea romaneasca, mergand pana la grupuri de 50,000 de persoane cand e vorba de politici nationale, pana la grupuri de zeci sau sute de oameni cand e vorba de reprezentare locala (inclusiv de colegiu). Citeste tot
Loading ...
